600 de lei, bugetul lunar al românilor pentru aprovizionare

Shoppingul a devenit, în ultima perioadă, o experienţă din ce în ce mai agreabilă pentru populaţie Potrivit unui studiu realizat de compania Nielsen România, rata de creştere a

Shoppingul a devenit, în ultima perioadă, o experienţă din ce în ce mai agreabilă pentru populaţie

Potrivit unui studiu realizat de compania Nielsen România, rata de creştere a bugetului pe gospodărie pentru cumpărăturile lunare de bunuri de larg consum a fost, anul trecut, de două ori mai lentă decât creşterea salariului net pe economie. Asta evidenţiază faptul că o parte din câştigurile unei familii este direcţionată şi către alte categorii de produse.

Potrivit studiului "Shopper Trends", realizat de compania de cercetare a pieţei Nielsen România, în anul 2006, totalul cheltuielilor lunare pentru aprovizionarea unei gospodării cu bunuri de larg consum a crescut cu numai 7%, faţă de anul 2005, de la 5,17 milioane lei, ajungând la 6,13 milioane lei. Suma alocată de o familie în fiecare lună pentru mâncare şi bunuri de strictă necesitate este uşor mai ridicată în Bucureşti, ajungând la 6,34 milioane lei.

Preţul continuă să primeze pentru români

"Dacă facem o comparaţie, raportat la veniturile nete ale populaţiei, creşterea cheltuielilor lunare pentru cumpărăturile de bunuri de larg consum a fost mai lentă, ceea ce înseamnă că banii românilor au început să se ducă şi în alte direcţii", a declarat Bogdana Baltasiu, client service manager, Nielsen România. Cercetarea Nielsen România a evidenţiat că românii alocă o sumă mai mare pentru produsele proaspete, comparativ cu alte ţări din zonă. "România se situează printre ţările care cheltuie cel mai mult pentru produsele alimentare proaspete. Peste jumătate din bugetul unei familii alocat cumpărăturilor este destinată achiziţionării de produse proaspete, ceea ce ne situează în regiune ca o ţară cu o anumită specificitate", a explicat Baltasiu.

De asemenea, românii vizitează pentru aprovizionare în medie aproximativ patru magazine într-o lună. În ceea ce priveşte suma alocată, cele mai mari cheltuieli sunt făcute în hipermarket, supermarket şi magazinele de tip discount (aproape 80%), un procent semnificativ dintre repondenţi declarând totuşi că îşi cheltuie exclusiv banii în pieţe şi magazinele tradiţionale, deşi acestea au pierdut din ponderea de anii trecuţi. Dacă acum doi-trei ani, cumpărătorii optau pentru un magazin pentru că îl ştiau, în 2006 tendinţa este de emancipare. Cumpărătorii au devenit mai critici şi disting mai clar marca centrului comercial. "Frecvenţa de vizitare a magazinelor moderne s-a intensificat, în 2006, pe fondul micşorării coşului de cumpărături pentru o singură vizită într-un magazin", a adăugat Bogdana Baltasiu. Conform tendinţei manifestate şi în anii anteriori, românii din mediul urban continuă să fie sensibili la preţuri şi promoţii, fapt ce ne diferenţiază net de alte ţări din regiunea centrală şi de sud-est.

Hipermarketul, în topul preferinţelor românilor

Reprezentanta Nielsen România spune că lupta dintre formele de comerţ modern, respectiv hipermarketuri, supermarketuri şi discounteri, şi formele tradiţionale de comerţ - pieţe agroalimentare, magazine alimentare mici, chioşcuri şi băcănii s-au intensificat, în anul 2006. Asta cu toate că magazinele tradiţionale şi pieţele rămân un concurent puternic, în special pentru fructe, legume şi lactate. Astfel, 23,6% din vânzările totale au fost înregistrate anul trecut în supermarketuri, magazine discount şi hipermarketuri, faţă de 21,4%, în 2005. Ponderea cea mai mare a fost consemnată, însă, în continuare de comerţul tradiţional, prin unităţile alimentare medii (21-40 metri pătraţi) - 30,8%, urmate de magazinele alimentare mici - 20%, cele mari (peste 40 de metri pătraţi) - 16% şi de chioşcuri - 6,2%.

"Câteva elemente vin în sprijinul acestui comportament şi anume creşterea numărului de magazine şi a ofertelor retailerilor internaţionali, îmbunătăţirea nivelului de trai, concomitent cu înclinaţia consumatorilor către opţiuni mai selective, pentru produsele premium, de o calitate superioară", au explicat autorii cercetării.

Chiar dacă avansul consemnat de hipermarketuri, supermaketuri şi magazinele de tip discount şi cash &carry a atins cote spectaculoase, totuşi, din punct de vedere al numărului de unităţi, România se află cu mult în urma ţărilor vecine.