Peste jumatate de miliard de euro - "bani murdari" spalati in Romania

Pe picior de plecare, Ioan Melinescu propune Guvernului ca Oficiul pentru Prevenirea Spalarii Banilor sa fie condus de doar 2 membri, in loc de sapte

Romania a fost si este inca un paradis al evazionistilor fiscali si al contrabandistilor. Potrivit datelor Oficiului pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, sumele obtinute in 2003 din activitati ilicite s-au ridicat la peste o jumatate de miliard de euro. "Este vorba despre 570 de milioane de euro. Suntem siguri ca acesti bani provin din infractiuni si noi spunem ca au fost si spalati in Romania in 2003", a declarat pentru Adevarul Ioan Melinescu, presedintele Oficiului. El acuza existenta unor presiuni din partea "mafiotilor" din domeniul petrolului. "Se fac presiuni foarte mari. Am semnalat Parchetului toate cazurile privind mafia din afacerile cu petrol. Astept ca Parchetul sa-si faca datoria", sustine Melinescu, fara a oferi mai multe detalii in acest sens. Acesta mai afirma ca anul trecut au fost inaintate Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Casatie 365 de cazuri complexe in care erau implicate 1.806 persoane suspectate de spalare de bani pe teritoriul Romaniei. Dintre acestea, Parchetul a finalizat 8 cazuri, in care au fost implicate 100 de persoane, si care s-au solutionat cu trimiterea in judecata a 55 dintre acestea sub acuzatia de spalare de bani. Melinescu spune ca nivelul "banilor murdari" spalati in 2003 este aproximativ acelasi cu cel din 2002, dar cu 40 la suta mai mic decat in 2001. Sumele spalate in 2003 pe teritoriul Romaniei sunt, in cea mai mare parte, rezultatul evaziunii fiscale, al incasarilor ilegale de TVA si contrabandei, infractiuni ce domina topul activitatilor ilicite care alimenteaza fenomenul spalarii banilor. Presedintele Oficiului afirma ca avem de-a face cu "evaziuni fiscale imense, derulate in special prin intermediul firmelor-fantoma". El a precizat ca, pana acum, majoritatea celor care actionau prin firme-fantoma erau irakieni sau cetateni din tarile arabe, dar ca in ultimul timp a crescut numarul chinezilor si italienilor care spala bani in Romania.
Disputa pe tema reprezentantului ARB in conducerea Oficiului
Mandatul lui Melinescu expira la 1 mai, el afirmand ca se va intoarce la Ministerul Justitiei, institutia al carei reprezentant a fost in Plenul Oficiului. Pe picior de plecare, el critica actuala forma de conducere a Oficiului, afirmand ca este greoaie si intarzie luarea deciziilor. In prezent, Oficiul este condus de un Plen format din reprezentantii a sapte institutii (ministere). Presedintele Oficiului a solicitat Guvernului modificarea Legii privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor in sensul restrangerii conducerii Oficiului la doua persoane. Potrivit proiectului propus de Melinescu, Oficiul ar urma sa fie condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepresedinte cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru. O astfel de masura ar insemna concentrarea deciziilor privind operatiunile suspecte de spalare de bani in mainile unui singur om, care ar avea si calitatea de ordonator principal de credite. Melinescu afirma ca acest fapt este firesc si argumenteaza ca toate unitatile de informatii financiare din lume au conducere unica. "Nicaieri nu exista conducere colectiva. Decizia este luata de conducatorul institutiei, in sensul ca toate informatiile despre operatiuni suspecte de spalare de bani sunt transmise Parchetului", afirma Melinescu. In prezent, Plenul Oficiului este cel care decide transmiterea sau nu a informatiilor la Parchet. Melinescu mai sustine ca prezenta unui reprezentant al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) in Plenul Oficiului este inoportuna deoarece "s-ar transmite informatii catre o entitate privata atata timp cat o persoana din sectorul privat este acolo (in Oficiu)". Afirmatiile sale sunt contrazise de Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB. "In primul rand, cand vorbim de Oficiu vorbim de faptul ca circa 90 la suta din informatiile procesate sunt furnizate de banci. Ar fi anormal ca bancile sa nu aiba, sub o forma sau alta, un reprezentant acolo", afirma Ghetea. "Legea ne obliga sa trimitem informatii. O facem cu stoicism, dar nu cu placere pentru ca ne consuma resursele, consider insa ca, daca se doreste sa se faca o modificare a unei legi in care bancile sunt un actor principal, este bine ca actul normativ sa fie ajustat dupa consultarea ARB", a conchis Ghetea.