Abia in a doua jumatate a anului am putea asista la reducerea dobanzilor

La prima vedere, politica monetara a Bancii Nationale in 2004 pare asezata intr-un grafic al predictibilitatii. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma la sfarsitul anului trecut ca in a doua parte a

La prima vedere, politica monetara a Bancii Nationale in 2004 pare asezata intr-un grafic al predictibilitatii. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma la sfarsitul anului trecut ca in a doua parte a anului 2004, dobanzile vor intra din nou pe un trend descendent, dupa ce, pe ultima suta de metri a anului 2003, s-au intors din drum, inscriindu-se neasteptat pe un trend crescator. La randul sau, guvernul da non-stop asigurari ca "va face totul" pentru ca inflatia pe 2004 sa scada la 9 la suta (de la circa 15 la suta cat se estimeaza ca va fi la finele anului 2003). Deci, daca ar fi sa luam in calcul doar declaratiile oficiale, dobanzile vor scadea in 2004, tinand pasul cu inflatia. Exista, insa, cel putin cateva elemente care induc evolutiei dobanzilor o doza de impredictibilitate. In primul rand, 2004 este un an electoral ce debuteaza intr-o suita de constrangeri - deficitul extern a sarit cu mult din grafic, iar tinta unei inflatii de 9 la suta este ombilical legata de cat si cum se va face reforma. In al doilea rand, sa nu uitam ca politica dobanzilor nu a fost prea coerenta nici in 2003, chiar daca acesta a fost "numai" un an preelectoral. La inceputul anului trecut, guvernatorul bancii centrale ii indemna pe bancheri sa nu mai coboare dobanzile la depozite si sa incerce, in schimb, sa mai reduca dobanzile la credite. Mugur Isarescu avertiza atunci ca bancile comerciale care vor incerca sa coboare nivelul dobanzilor la depozite ar putea avea probleme pe viitor si a explicat ca o scadere a dobanzilor la depozite sub nivelul inflatiei va descuraja populatia si societatile sa-si mai depuna banii la banci, motiv pentru care bancile vor avea mai putini bani pentru creditarea investitiilor in economia reala. Ulterior, ascensiunea creditelor de consum spre cote alarmante (peste 300 la suta intr-un an), dar si umflarea deficitului extern au determinat BNR sa creasca dobanda de inverventie de 3 ori in ultimele trei luni, influentand inevitabil trendul dobanzilor. Asa ca, spre final de an, pe masura ce fisurile din tabloul macro au devenit din ce in ce mai vizibile, bancile s-au vazut obligate sa-si ajusteze dobanzile la credite, dar si la depozite dupa mersul pietei si dupa semnele aparute cu privire la depasirea tintei inflatiei (de la 13-14 la suta, pana aproape de 15 la suta). Cum vor evolua dobanzile in 2004? In toamna anului trecut, cand adresam aceasta intrebare guvernatorului BNR, raspunsul acestuia era foarte ferm. "Stam cu piciorul pe frana, daca nu se face reforma, vom fi nevoiti sa aplicam o politica monetara stransa". Ca urmare, de-abia dupa prima jumatate a anului 2004 - cand autoritatile vor putea cuantifica efectul masurilor de reducere a deficitului extern - ne putem astepta ca dobanzile sa revina pe un trend descendent. In opinia viceguvernatorului BNR Mihai Bogza, evolutia dobanzilor practicate de banci la creditele acordate in anul 2004 va fi afectata in principal de trei factori: de reducerea ratei inflatiei - care va scadea cu aproximativ 5% si va actiona asupra ratei de baza a dobanzii practicate de banci, de accentuarea concurentei dintre banci (urmare a curatarii sectorului de bancile neperformante realizate in ultimii ani), care se va manifesta inclusiv in domeniul preturilor produselor oferite si va actiona in sensul reducerii marjei de profit incluse in rata dobanzii, si de restructurarea sectorului real, care, daca va fi accelerata, va conduce la imbunatatirea perceptiei bancilor privind riscul de creditare si implicit la reducerea marjei de risc incluse in rata dobanzii. Evolutia dobanzilor depinde insa, esential, de procesul dezinflatiei, respectiv de compromisurile la care va apela guvernul in acest an electoral, care va da masura perceptiei privind riscul creditarii economiei reale. Politica monetara a BNR este strans legata de cea a guvernului. Altfel spus, daca Executivul va lua masurile de reforma promise, atunci nici un pericol nu va plana asupra indicatorilor macroeconomici, iar evolutia dobanzilor va putea tine pasul cu inflatia, chiar daca aceasta va depasi putin tinta de 9 la suta stabilita pentru acest an. "Va fi dificil. Anul 2004 incepe intr-o conjunctura in care dobanda de interventie a bancii centrale este de 21,25 la suta iar o inflatie de 9 la suta in acest an mi se pare nerealizabila, tinand cont atat de faptul ca ne aflam in an electoral si ca 2003 se vluni, 5 ianuarie 2004a incheia, cel mai probabil, la o inflatie aproape de 16 la suta. Interesant este cum se va putea gestiona trecerea de la o dobanda de interventie de 21,25 la suta - care reflecta o inflatie ridicata - la un nivel al dobanzilor aferent unui proces de dezinflatie", afirma Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen. La randul sau, Dan Pascariu, presedintele HVB Romania, afirma ca "incepand din a doua parte a anului vom asista la o descrestere treptata a dobanzilor, cu conditia sa nu asistam la derapaje in procesul de reforma".