Cum jonglează băncile cu normele BNR

Noile norme de limitare a creditului, impuse de Banca Naţională a României (BNR) sunt şi vor fi "fentate" de către bănci, ca şi reglementările anterioare pe aceeaşi temă. Singurii care pierd

Noile norme de limitare a creditului, impuse de Banca Naţională a României (BNR) sunt şi vor fi "fentate" de către bănci, ca şi reglementările anterioare pe aceeaşi temă. Singurii care pierd sunt însă clienţii băncilor, care vor îndemnaţi să contracteze credite în monezi exotice. Acestea au dobânzi mai mici, dar costurile totale ale creditelor sunt mai mari cu 5%, din cauza cheltuielor aferente schimbului valutar.
"Normele 20 ale BNR (n.r. de restricţionare a creditării persoanelor fizice, recent intrate în vigoare) vor avea un efect similar cu cele anterioare. Valutele exotice oferă posibilitatea acordării de credite mai mari, cu dobânzi mai mici. Acestea presupun într-adevăr costuri mai mari, clienţii expunându-se riscului valutar şi din cauza faptului că în piaţa românească nu se fac tranzacţii cu yeni", a declarat, ieri, Adrian Chira, manager la HVB ţiriac. Acesta a recunoscut că, în plus faţă de dobânda afişată, din cauza cheltuielor legate de cursul valutar, împrumuturile în franci elveţieni şi yeni sunt mai scumpe cu "cel puţin 5%". Reamintim că, anul trecut, nivelul creditului de consum a crescut cu 80%, cu toate măsurile impuse de BNR.
Intrate în vigoare pe 23 octombrie, normele Băncii Centrale nu şi-au găsit prea mulţi "adepţi" în rândul băncilor. Acestea reclamă atât faptul că reglementarile nu sunt foarte clare, cel puţin în privinţa costurilor totale ale creditului, cât şi faptul că deja regulamentele interne ale acestora cuprind asemenea reglementări. "Norma BNR spune că se vor lua în calcul toate costurile creditului, dar la ce costuri se referă?", s-a întrebat ieri, la un seminar organizat de Finzoom, Rosaura Stănescu, director în cardul BRD-GSG, care a opinat că, în acest caz, ultimele reglementări ale BNR "bat" Legea 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum, care impune aducerea la cunoştinţa clientului a DAE (dobânzii anuale efective). Situaţia este neclară şi în ceea ce priveşte comisioanele, care se plătesc o singură dată (precum cele de analiză a dosarului şi cel de acordare a creditului) şi a taxelor notariale. Asupra acestora din urmă, bancherii declară că nu ştiu dacă trebuie luate sau nu la categoria costuri totale, adică dacă să le ia sau nu în calculul bonităţii.
O altă "marjă de eroare" în cardul cărora băncile pot jongla o reprezintă costul cheltuielilor cu întreţinerea, care trebuie şi ele scăzute din veniturile certe şi nete, după cele privind impozitele şi taxele care trebuie onorate. Toate acestea fiind spuse, BNR va emite norme de aplicare a noilor reglementări, în care va preciza costurile ce trebuie luate în calcul pentru analiza bonităţii solicitanţilor de finanţări. "Înţeleg că la normele de aplicare va fi nevoie de unele precizări", a răspuns Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, la solicitările bancherilor care au cerut lămuriri privind costuri incluse în calcularea bonităţi clientului la acordarea unui credit.
Cum au reacţionat băncile
În lipsa adoptării măsurilor de scădere a dobânzilor, băncile au aruncat pe piaţă oferte care vizează extinderea perioadei maxime de creditare şi a sumei care poate fi împrumutată şi au început să se orienteze spre domenii ocolite până acum doi ani, precum cel al IMM-urilor. Astfel, HVB ţiriac a modificat limitele de vârstă de la care solicitantul poate lua un împrumut imobiliar, ipotecar sau de nevoi personale cu garanţii, de la 22 până la 60 de ani la 20 la 65 de ani, iar pentru creditul auto vârsta maximă a crescut de la 60 la 65 ani. şi Banca Transilvania a mărit perioada de creditare pentru creditul imobiliar/ipotecar până la 25 de ani, faţă de 15, respectiv 20 ani, până acum. Pentru creditul de nevoi personale Practic BT, perioada maximă de creditare s-a majorat la 10 ani (de la 7 ani), iar suma maximă care poate fi luată ca împrumut fiind acum 15.000 EURO (de la 10.000 EURO). Pe creşterea perioadei maxime de creditare a mers şi ABN AMRO, unde creditul de nevoi personale cu ipotecă poate fi luat acum pe 30 de ani, suma maximă fiind de 200.000 euro.

Ce aduce nou norma BNR nr. 20/2006
* includerea leasingului financiar în categoria creditului de consum, respectiv creditului pentru investiţii imobiliare;
* restricţiile referitoare la angajamentele totale de plată valabile până acum numai la instituţiile bancare se extind şi la cele nebancare respectiv maximum 40% din veniturile nete lunare (maximum 30% pentru credite de consum şi 35% pentru creditele pentru investiţii imobiliare);
* angajamentele lunare totale includ, pe lângă principalul şi dobânda creditelor în curs şi a celui solicitat, toate comisioanele aferente acestor credite;
* veniturile membrului familiei care este girant la un alt împrumut nu se mai iau în considerare la evaluarea bonităţii solicitantului.