Când va prinde BVB sprintul economiei?

Pe termen mediu şi lung, cotaţiile acţiunilor tranzacţionate la Bucureşti vor reflecta performanţele economice, spun reprezentanţii pieţei de capital Nici rezultatele favorabile

Pe termen mediu şi lung, cotaţiile acţiunilor tranzacţionate la Bucureşti vor reflecta performanţele economice, spun reprezentanţii pieţei de capital

Nici rezultatele favorabile raportate de companii, nici indicatorii macroeconomici care marchează record după record nu au convins investitorii să se întoarcă la BVB.

De la începutul perioadei de corecţii bursiere, adică de peste un an, investitorii din piaţa de capital nu au mai ţinut cont de evoluţia economiei româneşti. Bursa de la Bucureşti a reacţionat dramatic la turbulenţele financiare declanşate pe pieţele externe de criza creditelor subprime din SUA, fapt care a determinat deprecieri de peste 40% pentru indicii reprezentativi.

Rezultatele emitenţilor listaţi pe piaţa principală au rămas, practic, fără ecou imediat în evoluţia preţului acţiunilor în piaţă. Sectorul bancar este un bun exemplu în acest sens. Astfel, în timp instituţiile de credit listate BRD sau Banca Transilvania au obţinut profituri în creştere, cotaţiile acţiunilor au scăzut.

Banca Transilvania a anunţat chiar că va răscumpăra acţiuni pentru a evita scăderea cotaţiilor, în ciuda faptului că a obţinut un profit net în creştere cu 40%. În prezent, o acţiune TLV valoarează 0,2880 lei/titlu, fapt care a determinat ieri banca să decidă răscumpărarea a cel mult 5% din titluri.

Avansul PIB ar putea mişca piaţa

În ce măsură, însă, cotaţiile bursiere vor prinde din urmă performanţele economei? "În contextul globalizării economice, cererea şi oferta în piaţa bursieră sunt influenţate de factori care nu ţin cont, în mod necesar, de performanţele economiei naţionale, de indicatorii sectoriali sau de rezultatele companiilor listate. Investitorii reacţionează în virtutea unor condiţionări subiective, iar contextul internaţional a influenţat în mod evident atitudinea investitorilor străini", explică Stere Farmache, CEO BVB.

Anunţarea avansului-record al Produsului Intern Brut (PIB) de 8,7% în primul semestru a coincis, la începutul acestei săptămâni, cu o şedinţă de creşteri bursiere. După ce, luni, sectorul societăţilor de investiţii financiare (SIF) a înregistrat o ascensiune spectaculoasă, de 4,4%, ieri, creşterile au continuat, de această dată pe un rulaj în urcare.

Acţiunile SIF au câştigat încă 8,4%, în timp ce indicele compozit s-a apreciat cu peste 1%. Deşi este prematură aducerea în discuţie a unei tendinţe sustenabile, semnalele nu sunt de neglijat. "Dacă aceste semne se vor contura mai clar, pot deveni o indicaţie asupra unei tendinţe la BVB. Iar în cazul în care lichiditatea va creşte şi se va instala pe un palier apropiat de performanţele din 2007, piaţa se va consolida", este de părere Farmache.

Tendinţa generală a decorelării cotaţiilor de performanţele economiei reale s-ar putea apropia de sfârşit. "Această situaţie nu durează, de obicei, foarte mult, întrucât pieţele au tendinţa de a echilibra acest raport. Pe termen mediu şi lung vom asista la o astfel de echilibrare şi pe piaţa românească", adaugă preşedintele BVB.

Agricultura şi construcţiile, absente

Statutul de piaţă emergentă, caracterizată prin lichiditate scăzută şi volatilitate ridicată, face ca percepţia investitorilor de la BVB să se îndepărteze de performanţele macro. În plus, slaba reprezentativitate a unor sectoare-cheie accentuează decorelarea de economia reală. Construcţiile şi agricultura, sectoare care deţin o pondere de aproape 9% din PIB, sunt inexistente la cota bursei.

"În condiţiile în care companiile reprezentative din sectoare precum cel al construcţiilor şi agriculturii nu se regăsesc pe piaţa principală a BVB, aceasta se transferă în costuri de oportunitate majoră pentru investitori, adică în pierderea unor oportunităţi de investiţii ce ar atrage capital semnificativ atât roman, cât şi străin", atrage atenţia Mihai Căruntu, şeful departamentului cercetare piaţă de capital în cadrul BCR.

Analiştii consideră că, în cazul particular al construcţiilor, este foarte probabil ca rata medie de creştere de peste 15% pe an să se menţină şi în următorii cinci ani, atât în ceea ce priveşte valoarea lucrărilor de construcţii, cât şi a celor de materiale de construcţii.

Referitor la agricultură, "aceasta îşi va menţine o pondere importantă în PIB, iar creşterile înregistrate de companiile cu afaceri conectate direct şi indirect la sector vor fi susţinute de fonduri europene de 8 miliarde de euro între 2008 şi 2013", subliniaază analistul BCR.

Petru Prunea, preşedintele SSIF Broker Cluj, apreciază că neconcordanţa dintre structura capitalizării şi structura Produsului Intern Brut a contribuit la decorelare."Sunt multe firme foarte bune care lipsesc de la BVB, astfel că bursa nu reuşeşte să dea o imagine mulţumitoare despre economia unei ţări", spune Prunea.

Bursa aşteaptă noi emitenţi

Lipsa emitenţilor din sectorul energetic, al construcţiilor sau al telecomunicaţiilor nu reflectă doar necorelarea dintre economia reală şi piaţa de capital, ci şi o problemă la fel de gravă: lipsa de educaţie financiară. "Este vorba de o situaţie generalizată, avem o Bursă de mici dimensiuni, prea puţin cunoscută de către acţionarii de talie mică şi medie", explică Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă KTD Invest.

În opinia acestuia, mulţi acţionari nu sunt interesaţi să listeze companiile la BVB, pentru că acest lucru ar însemna pierderea controlului total asupra entităţii. Practic, numărul acţionarilor ar creşte, structura în Consiliul de Administraţie ar urma să se modifice, iar raportările financiare ar trebui să fie mult mai transparente.

Piaţa românească va echilibra cotaţiile bursiere cu performanţele economiei reale
Stere Farmache,
CEO BVB

Dobânda-cheie, fără impact la BVB

Deciziile Băncii Naţionale nu au avut un impact major la BVB. Cel puţin din punct de vedere teoretic, dobânda-cheie şi pieţele de capital evoluează în sens contrar. Atunci când politica monetară este înăsprită, bursele scad, iar atunci când politica este relaxată, bursele cresc.

Deşi indicii de la Bucureşti au înregistrat corecţii semnificative de la începutul anului, iar banca centrală a majorat de şase ori dobânda, specialiştii spun că scăderile bursiere au fost determinate în principal de alţi factori. Practic, piaţa de capital autohtonă a scăzut în ton cu bursele externe, afectate de criza financiară internaţională.

Un alt factor care a influenţat cotaţiile de la BVB au fost speculatorii, interesaţi să "mişte" preţurile suficient de mult pentru o obţine câştiguri. Totuşi, din punct de vedere statistic, evoluţia inversă dintre indicele BET-C şi dobânda-cheie este evidentă, chiar dacă relaţia cauzală dintre acestea este nesemnificativă.