Adevarul.ro

Uniunea Europeană finanţează construirea structurilor de primire doar în zonele rurale cu potenţial turistic, dar încă nedezvoltate.Aproape 3.000 de comune prezintă capacitate turistică, dar încă neexploatată. Cei care deschid pensiuni aici pot primi sprijin nerambursabil de până la 200.000 de euro.

Mai citeşte:

• Bani de la UE pentru instruirea angajaţilor
• UE sprijină creşterea ocupării în mediul rural
• Parteneriate sociale susţinute de UE
• Calificare europeană în resurse umane
• Promovează idei de afaceri cu bani de la UE
• IMM-urile nu vor fonduri europene

Dacă vrei să-ţi ridici o pensiune cu bani europeni, trebuie să ştii că aceasta nu poate fi amplasată oriunde, ci într-o comună care să prezinte potenţial turistic, dar care nu a fost încă dezvoltată. Asta pentru a evita investiţiile în zone suprasaturate şi pentru a valorifica capacitatea celor care încă nu au cunoscut o expansiune.

În acest sens, Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întocmit o listă (se poate găsi pe site-ul instituţiei – www.apdrp.ro) cu localităţile din mediul rural, grupate pe judeţe, în care activităţile turistice pot primi sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană. Conform anexei 10 a Ghidului Solicitantului pentru măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice“, în România, există 2.830 de comune cu potenţial turistic.

Pentru fiecare localitate înscrisă în listă se alocă un anumit punctaj, în funcţie de potenţial, ce variază între 1 şi 10. În sistemul de punctare a proiectului, un punct sau două din Anexa 10 echivalează cu cinci, trei sau patru puncte cu 10, iar 7-10 puncte cu 20. Cu cât se alocă un punctaj mai mare zonei în care vrei să-ţi ridici o pensiune cu bani europeni, cu atât ai mai multe şanse de finanţare. Sprijinul nerambursabil se ridică până la 200.000 de euro şi reprezintă maximum 50% din valoarea eligibilă a proiectului.

În zonele dezvoltate, doar modernizări

Susţinerea turismului în mediul rural şi a agroturismului s-a făcut haotic în cadrul programului SAPARD (fonduri pentru a ajuta statele în procesul de preaderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale) şi, astfel, s-au născut zone turistice aglomerate, spune Felix Lucuţar, managing partner la Agriculture Capital&Engineering.

Mai mult, el spune că unele zone, cum ar fi Moieciu, şi-au pierdut farmecul, iar în altele au fost deschise pensiuni fără potenţiali clienţi, adică s-au făcut investiţii fără dimensiune economică. „Măsura 313 s-a vrut a fi mai articulată, în sensul că zonele deja aglomerate nu mai pot să beneficieze de fonduri decât pentru modernizări“, explică Lucuţar.

Astfel, în Anexa 9 a Ghidului Solicitantului se regăseşte lista comunelor dezvoltate din punct de vedere turistic în care este permisă numai modernizarea şi extinderea structurilor de primire cu funcţie de cazare. Aceasta cuprinde 30 de localităţi, printre care se numără Arieşeni, Moneasa, Bran, Moieciu, Costineşti, Praid, Snagov şi Ocna Şugatag. Un alt element de noutate în cadrul măsurii 313 îl reprezintă posibilitatea de a organiza activităţi recreaţionale separat de o structură turistică, o opţiune benefică şi inovativă.

Câte fonduri s-au dat?

În sesiunile septembrie-octombrie şi noiembrie-decembrie 2008, s-au depus cumulat 273 de proiecte, dintre care 222 au fost selectate pentru finanţare. Valoarea totală a proiectelor selectate a fost de 155,9 milioane de lei, iar suma alocată a fost de 700 de milioane de lei.

La ce uşi batem

1. Firma de proiectare(arhitectul).

2. Primăria de care aparţine beneficiarul, pentru eliberarea certificatului de urbanism.

3. Proiectantul întocmeşte dosarele de avize şi ia aprobare de la fiecare autoritate în parte (Autoritatea de Mediu, furnizorul de electricitate, apă, gaze, Ministerul Turismului).

4. Firma de consultanţă, ce întocmeşte cererea de finanţare, bugetul indicativ şi leagă dosarul în forma solicitată, depune documentaţia pentru conformitate la Autoritatea de Management.

5.    Direcţia Judeţeană Agricolă care aprobă dosarul.

6.    Agenţia de Plăţi, pentru verificarea proiectului.

7.    Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (nu se adresează direct beneficiarul, dosarul este trimis de APIA).

8.    Banca, ce oferă creditul de cofinanţare a proiectului.

Dosar

Studiu de fezabilitate, pentru a proba alinierea obiectivelor proiectului la obiectivele măsurii 313.

Avize de la Gospodăria apelor, Mediu, Direcţia de Sănătate Veterinară şi Sănătate Publică.

Certificatul de Urbanism.

Cererea de finanţare.

Formulare de plată.

Memoriu justificativ.

Declaraţie privind respectarea regulii de cumul al ajutoarelor de stat şi al ajutoarelor de minimis.

Declaraţia referitoare la cofinanţarea proiectului.

Adrese utile

www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

www.vacantelatara.ro

Telverde: 0800 868 282