UE îţi dă bani pentru abator de bovine

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Investiţia într-o unitate de sacrificare a vitelor pleacă de la 1,5 milioane de euro.Uniunea Europeană finanţează jumătate din cheltuielile eligibile de înfiinţare a unui abator de bovine. Investiţia într-un astfel de proiect poate fi recuperată în cinci ani.

Înfiinţarea unui abator de bovine prin finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană este înscrisă în măsura de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (123). Pentru un astfel de proiect, fondurile europene pot acoperi jumătate din cheltuielile eligibile, ajutorul nerambursabil fiind de maximum două milioane de euro.

Dacă investiţia se realizează în Bucureşti-Ilfov, sprijinul nerambursabil nu poate depăşi 40% din valoarea eligibilă a proiectului. În rândul solicitanţilor de finanţare pentru un abator se înscriu micii întreprinzători, societăţile cooperatiste de valorificare, grupurile de producători sau cooperativele agricole.

Finanţarea poate fi solicitată de companiile mari, cu mai puţin de 750 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri mai mică de 200 de milioane de euro. Aplicantul, cu capital 100% privat, trebuie să aibă în proprietate, chirie sau concesiune asupra terenului pe care se va ridica abatorul.

100 de animale pe zi pentru un abator mediu

În funcţie de gradul de automatizare, dar şi de posibilitatea de a vinde şi carne tranşată în piese (nu numai sferturi de vită), investiţia medie într-un abator cu o capacitate de 100 de bovine pe zi variază între 1,5 şi 3,5 milioane de euro. În România, capacitatea medie a unui abator este de 100 de animale pe zi. Spre comparaţie, un abator mediu din Australia, Statele Unite ale Americii sau Germania taie 150 de animale pe oră.

Cu cât capacitatea abatorului este mai mare, cu atât costul de investiţie este unul mai ridicat. Banii europeni pot finanţa construcţia abatorului şi a anexelor acestuia, infrastructura internă, mijloacele de transport frigorifice şi pentru transportul animalelor, utilaje şi echipamente. „Această activitate necesită tratarea apelor uzate, având un impact semnificativ asupra mediului”, atrage atenţia Felix Lucuţar, managing partner la Agriculture Capital&Engineering.

Finanţarea europeană poate acoperi şi costurile necesare unei astfel de operaţiuni. În plus, paleţii, navetele, cântarele, dotările pentru laborator, tehnologiile şi softurile specializate pot fi asigurate pe bani europeni.

Profit de 100.000 de euro

Randamentul de tăiere pentru bovine este, în medie, de 55%, fără a ţine cont de valorificarea organelor, a muşchilor maseteri sau a burţilor. În prezent, achiziţiile de animale vii se fac la aproximativ 5,5 lei/kilogram pentru tineret şi la 4,6 lei/kilogram pentru bovine adulte.

 După tăiere, un kilogram de carne de vită – tineret va costa 10 lei, iar cel de vită adultă, 8,3 lei. „Majoritatea abatoarelor româneşti au integrat şi o sală de tranşare, încercând să vândă şi piese. De asemenea, se încearcă recuperarea de plus valoare prin vânzarea produselor auxiliare”, spune Lucuţar.

Un abator cu o capacitate de 100 de vite pe zi, care taie în proporţie de 50% tineret, va obţine venituri anuale de 6,85 milioane de lei (1,63 milioane de euro), inclusiv din produsele auxiliare. Abatorul va plăti 5,1 milioane de lei (1,21 milioane de lei) pentru achiziţionarea de animale şi încă 1,2 milioane de lei (285.000 de euro) pentru costul de operare.

Astfel profitul net anual se va ridica la 460.000 de lei (110.000 de euro). Luând în calcul un cost de investiţie mediu de două milioane de euro şi un sprijin nerambursabil de 50%, investiţia va putea fi recuperată în opt ani. Dacă jumătate din semicarcase s-ar tranşa şi s-ar vinde ca piese, şi nu ca sfert, recuperarea investiţiei s-ar putea reduce la cinci-şase ani.

Proiecte prezentate de „Adevărul“

data apariţiei           Articolul 9 aprilie „Adevărul” te învaţă cum să iei bani europeni
10 aprilie                   Fondurile europene, pas cu pas
13 aprilie                   Cofinanţarea, factor-cheie în demararea proiectului
14 aprilie                   Bani europeni pentru agricultură
15 aprilie                   UE îţi plăteşte jumătate din tractor
16 aprilie                   Mierea nu îndulceşte birocraţia europeană
17 aprilie                   Sere europene pentru legumele româneşti
18 aprilie                   Experţii în fonduri UE răspund cititorilor „Adevărul”
21 aprilie                   UE te ajută să investeşti într-o livadă profitabilă
22 aprilie                   Fă-ţi fermă de vaci pe bani europeni!
23 aprilie                   Fermă de porci pe bani europeni
24 aprilie                   Procesează carne cu bani de la UE!
25 aprilie                   Experţii în fonduri răspund cititorilor
27 aprilie                   Procesează lapte la standarde europene!

Acte la dosar

Studiu de fezabilitate
Bilanţ contabil pe anul precedent sau declaraţie de inactivitate, după caz
Documente care să ateste dreptul de proprietate, de chirie sau de concesiune asupra terenului
Certificat de urbanism
Acord de mediu
Datele băncii şi datele contului prin care se va derula proiectulCertificate fiscale şi cazier fiscal indemn
Cazier judiciar al reprezentantului legal
Notificare DSVSA care să ateste conformitatea cu legislaţia sanitar-veterinară
Avizul sanitar emis de Direcţia de Sănătate Publică
Certificat constatator

La ce uşi batem

1. Firma de consultanţă
2. Agenţia de Mediu
3. Direcţia Sanitar-Veterinară
4. Administraţia Financiară
5. Direcţia de Sănătate Publică
6. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
7. Agenţia de Plăţi

Paşi de urmat

1. Alegerea consultantului
2. Pregătirea documentaţiei
3. Solicitarea de oferte de la furnizori pentru echipamente
4. Întocmirea studiului de fezabilitate
5. Solicitare certificat ORC, certificat fiscal, cazier fiscal, cazier judiciar, adeverinţe etc.
6. Completarea cererii de finanţare
7. Predarea proiectului
8. Declararea eligibilităţii proiectului
9. Semnarea contractului de finanţare
10. Alegerea proiectantului
11. Depunerea proiectului tehnic
12. Implementarea proiectului
13. Întocmirea dosarelor de achiziţie
14. Construirea fabricii
15. Întocmirea dosarelor de plată

Adrese utile

www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
www.madr.ro Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644


Un bistriţean a luat 4 milioane de euro prin SAPARD

Omul de afaceri Ioan Moldovan a ridicat un abator şi o fabrică de procesare a cărnii de vită, pentru care a accesat patru milioane de euro din fonduri SAPARD.Dacă mergi dinspre Cluj spre Bistriţa, de cum ajungi la Şieu-Măgheruş, primul „obiectiv” care îţi sare în ochi este abatorul aflat chiar la intrarea în sat, străjuit de tăbliţa care anunţă orice trecător că investiţia este realizată din fonduri europene.

Abia după ce ai trecut poarta abatorului şi ai pătruns în halele nou-nouţe poţi realiza, cu adevărat, amploarea şi valoarea investiţiei. Totul este automatizat, iar fiecare dintre angajaţi are sarcini bine definite. Unul răspunde de sacrificarea animalelor, altul de tranşare, altul de jupuire şi tot aşa, până când carcasele de bovine sunt introduse în depozite frigorifice. Totul se petrece în aproximativ o oră.

image

Investiţia în abatorul lui Moldovan se ridică la 7,5 milioane de euro

Patru milioane de euro de la UE

Ioan Moldovan, patronul societăţii Agro-Invest Prod, a accesat nu mai puţin de patru milioane de euro din fonduri SAPARD, pentru a pune pe picioare un adevărat „imperiu” al cărnii de vită în judeţul Bistriţa-Năsăud. Pentru abatorul din Şieu-Măgheruş, investiţie de 7,5 milioane de euro, a accesat două milioane de euro.
Restul reprezintă contribuţia proprie şi un credit bancar. „25% din cei 5,5 milioane de euro i-am pus eu, restul sunt de la bancă.

În suma investită intră şi achiziţionarea unor utilaje”, a precizat Moldovan. Situaţia este similară şi la fabrica din Bistriţa, o investiţie de 6,2 milioane de euro - două milioane fonduri SAPARD, 840.000 de euro contribuţia investitorului şi 3,36 milioane de euro, credit bancar. Tocmai ratele pe care le are de achitat băncilor îl fac pe Ioan Moldovan să fie, acum, mai precaut. „Nu mă gândesc la accesarea unor fonduri post-aderare. Cel puţin, nu în această perioadă”, a spus el.

Planuri de extindere

Deşi abatorul de la Şieu-Măgheruş funcţionează la capacitate maximă de numai câteva săptămâni, Ioan Moldovan are deja planuri de extindere a acestuia. „Momentan, procesăm doar carne de bovine. Pe viitor, însă, ne vom extinde. Vom avea şi carne de porc, şi de ovine”, spune bistriţeanul, care se declară mulţumit de situaţia în care se află investiţia: „Merge bine, mai ales acum, când derulăm producţia completă, după ce o vreme am făcut mai multe teste tehnologice.”

În ceea ce priveşte piaţa de desfacere, aceasta este compusă în proporţie de 30% din fabrica de la Bistriţa, restul cărnii find distribuit în toată ţara. „Vindem semi-carcase de bovine sau, pur şi simplu, carne tranşată, multor procesatori din întreaga ţară. Oricum, suntem autorizaţi să distribuim carne şi în alte ţări ale Uniunii Europene”, a mai afirmat Moldovan.Afacerea condusă de Ioan Moldovan are 250 de angajaţi, iar cei mai mulţi dintre ei sunt din Bistriţa sau din satele apropiate.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite