Cursul, piedică în calea finanţării UE

Calculele firmelor sunt încurcate de deprecierea leului. Slăbirea leului crează probleme firmelor care obţin fonduri europene, fiind nevoite să caute alte soluţii pentru acoperirea diferenţei de curs valutar.

Citiţi şi
adevarul.it - De ce creşte numărul patronilor români în Italia?
Antreprenorii sunt încurajaţi de UE
Bani europeni pentru calificarea angajaţilor
Energie verde cu bani europeni
Eficienţă energetică pe bani europeni
Fonduri europene pentru autorităţile locale
Proiecte integrate pentru satul tău
Bani de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea firmei

Firmele pierd o parte din banii de la Uniunea Europeană din cauza evoluţiei cursului de schimb. Practic, la întocmirea proiectului de finanţare, beneficiarii îşi calculează bugetul raportat la cursul euro din acel moment.

Şi asta pentru că echipamentele şi serviciile de pe piaţă, dacă este vorba despre tehnologie sau utilaje performante, au preţuri exprimate în moneda europeană.

Dacă luăm de exemplu, o firmă care a depus un proiect în noiembrie anul trecut şi şi-a calculat investiţiile la cotaţia euro/leu de atunci, acum va fi dezavantajată de aprecierea monedei europene.

Beneficiarul va plăti acum pentru utilajele în cauză un preţ (exprimat în lei) mult mai mare. Iar atunci când va depune decontul va primi o sumă în funcţie de cursul prevăzut în studiul de fezabilitate.

,,Dacă o firmă şi-a bugetat proiectul la trei milioane de euro, calculaţi la un curs de 3,6-3,7 euro, şi a inclus aici achiziţia de echipamente, dar şi costurile aferente afacerii, în niciun caz nu va primi o sumă calculată la cotaţia de acum“, explică Felix Lucuţar, managing partner al firmei de consultanţă pe fonduri europene Capital Engineering&Agriculture. Astfel, pierderea din diferenţa de curs valutar poate ajunge la aproape 15%.

Decontarea se face în lei

Totuşi, dacă beneficiarul a anticipat cursul corect, atunci pierderile ar fi putut fi minimizate, întrucât decontarea cheltuielilor ar fi avut loc la un curs mai favorabil. Din păcate, prea puţini au luat în calcul un derapaj atât de mare al monedei naţionale. De asemenea, dacă se iau în calcul proiectele a căror sesiune de depunere s-a deschis la începutul anului şi se termină în iulie, costurile proiectului sunt calculate la cotaţia euro de acum.

Soluţii pentru acoperirea riscului

În cazul în care leul se întăreşte în momentul în care se face decontul, beneficiarul primeşte banii tot la valoarea depunerii proiectului, deci nu câştigă niciun leu în plus.

„În cazul programelor anterioare de finanţare europeană, a fondurilor de preaderare, Comisia Europeană a hotărât ca sumele rezultate din această diferenţă de curs să se întoarcă la bugetul Uniunii Europene, şi nu la Trezoreria statului“, mai adaugă Lucuţar.

Unii dintre solicitanţi sunt descurajaţi de faptul că trebuie să acopere această diferenţă încât aleg cea mai simplă cale – renunţă la afacere. Alţii apelează la credite bancare, însă sunt nevoiţi să suporte acum şi ratele foarte mari ale dobânzilor şi de multe ori dosarul lor nici nu este aprobat.

De aceea,  beneficiarii trebuie să încerce să se descurce cu ce au, mai precis să se încadreze în sumele pe care le au la dispoziţie când vine vorba de cumpărarea utiliajelor, dar şi să profite de faptul că unele dintre ele au un preţ mai mic acum, într-o perioadă de contracţie economică, mai spun consultanţii. „Hedgingul ar putea fi o soluţie viabilă pentru firme“, crede Dragoş Jaliu, partener la Structural Consulting Group. Acesta este un instrument financiar care permite minimizarea pierderilor din diferenţele de curs valutar.

Pierderi din diferenţe de curs

Unul dintre dezavantaje îl reprezintă faptul că majoritatea programelor de finanţare europeană au limitele de sprijin financiar în euro, iar decontarea se face în lei. Mai mult, „pierderile din diferenţele de curs valutar au ajuns la sume foarte mari, chiar şi la 300.000 de lei pentru un proiect de dimensiune medie“, explică Dragoş Jaliu, partener la Structural Consulting Group.