- Luni 5 oct 2009
Statul a împrumutat 12,8 miliarde de euro de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a împrumutat de la băncile comerciale în primele nouă luni ale anului cu peste 50 de miliarde de lei (12,8 miliarde de euro). Suma este de peste zece ori mai mare faţă de nivelul finanţărilor contractate de stat în acelaşi interval al anului trecut.
Mai exact, statul a ajuns să se împrumute într-o lună cât o făcea altădată într-un an întreg. Fie că vinde obligaţiuni de stat de tip benchmark, dar mai ales certificate de trezorerie cu discont, ministerul atrage la fiecare licitaţie sute de milioane de lei sau chiar miliarde. Banii sunt folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor, ce se ridică în fiecare lună la peste 1,5 miliarde de euro.
Creditarea sectorului privat, în repaus
Cele mai multe dintre împrumuturile luate de stat de la bănci sunt pe termen scurt, prin emisiuni de certificate de trezorerie. Astfel, o parte din finanţări, din 2009 sau chiar din anii trecuţi, a fost rambursată.
La finele lunii iulie, soldul creditelor acordate de instituţiile bancare pentru administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială era de 10,34 miliarde de lei (2,46 miliarde de euro), potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea a crescut cu aproape 30% de la începutul lui 2009, cea mai spectaculoasă creştere, de 23,23%, fiind înregistrată în iulie faţă de nivelul din luna precedentă. Soldul creditelor contractate de Finanţe a crescut atunci cu două miliarde de lei.
În timp ce creditarea guvernamentală face salturi uriaşe de la lună la lună, împrumuturile acordate sectorului privat bat pasul pe loc sau sunt chiar în uşoară retragere.
Astfel, soldul creditelor contractate de companiile de servicii, de activităţi de intermediere financiară şi asigurări sau din industrie a scăzut de la o lună la alta. Finanţările acordate populaţiei sunt şi ele în scădere, după o uşoară creştere în luna iunie.
Lipsă de cerere sau de resurse?
Doar soldul împrumuturilor contractate de sectorul construcţiilor şi al agriculturii a înregistrat o uşoară creştere (+2,58%, respectiv +0,33%) în iulie faţă de luna precedentă. Sunt voci care susţin că sectorul privat nu se mai califică pentru un credit, având în vedere scăderile agresive ale vânzărilor înregistrate de companii şi supraîndatorarea populaţiei.
În aceste condiţii, băncile şi-au orientat resursele către visteria statului. Pe de altă parte, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), susţine că banii băncilor nu mai ajung şi pentru sectorul neguvernamental.
„Asta se întâmplă acum în România: statul se împrumută, iar mediul privat nu mai are ce. Este un efect de evicţiune.Nu există o cantitate nelimitată de bani“, spune Voinea.
El adaugă că pentru bănci este mult mai profitabil, dar mai ales sigur, să împrumute statul. Dobânzile mari, cuprinse între 9% şi 11% pe an, i-au convins pe bancheri că aceasta este cea mai bună opţiune. În plus, titlurile de stat sunt cele mai sigure garanţii, conchide Liviu Voinea.
Cheiltuielile statului, mai mari cu 54%
Împrumutul de la FMI vine la o dobândă medie de 3% pe an, în timp ce creditele luate de la bănci poartă o dobândă medie de 10%.
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor statului făcute la băncile interne au crescut cu 54% în primele opt luni din acest an, faţă de perioada similară din 2008.
De altfel, cheltuielile pe această componentă au cunoscut cea mai mare creştere. La distanţă semnificativă se află cheltuielile cu asistenţa socială, care au urcat cu 24,6%.
Mai exact, statul a ajuns să se împrumute într-o lună cât o făcea altădată într-un an întreg. Fie că vinde obligaţiuni de stat de tip benchmark, dar mai ales certificate de trezorerie cu discont, ministerul atrage la fiecare licitaţie sute de milioane de lei sau chiar miliarde. Banii sunt folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor, ce se ridică în fiecare lună la peste 1,5 miliarde de euro.
Creditarea sectorului privat, în repaus
Cele mai multe dintre împrumuturile luate de stat de la bănci sunt pe termen scurt, prin emisiuni de certificate de trezorerie. Astfel, o parte din finanţări, din 2009 sau chiar din anii trecuţi, a fost rambursată.
La finele lunii iulie, soldul creditelor acordate de instituţiile bancare pentru administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială era de 10,34 miliarde de lei (2,46 miliarde de euro), potrivit datelor băncii centrale.
Valoarea a crescut cu aproape 30% de la începutul lui 2009, cea mai spectaculoasă creştere, de 23,23%, fiind înregistrată în iulie faţă de nivelul din luna precedentă. Soldul creditelor contractate de Finanţe a crescut atunci cu două miliarde de lei.
În timp ce creditarea guvernamentală face salturi uriaşe de la lună la lună, împrumuturile acordate sectorului privat bat pasul pe loc sau sunt chiar în uşoară retragere.
Astfel, soldul creditelor contractate de companiile de servicii, de activităţi de intermediere financiară şi asigurări sau din industrie a scăzut de la o lună la alta. Finanţările acordate populaţiei sunt şi ele în scădere, după o uşoară creştere în luna iunie.
Lipsă de cerere sau de resurse?
Doar soldul împrumuturilor contractate de sectorul construcţiilor şi al agriculturii a înregistrat o uşoară creştere (+2,58%, respectiv +0,33%) în iulie faţă de luna precedentă. Sunt voci care susţin că sectorul privat nu se mai califică pentru un credit, având în vedere scăderile agresive ale vânzărilor înregistrate de companii şi supraîndatorarea populaţiei.
În aceste condiţii, băncile şi-au orientat resursele către visteria statului. Pe de altă parte, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), susţine că banii băncilor nu mai ajung şi pentru sectorul neguvernamental.
„Asta se întâmplă acum în România: statul se împrumută, iar mediul privat nu mai are ce. Este un efect de evicţiune.Nu există o cantitate nelimitată de bani“, spune Voinea.
El adaugă că pentru bănci este mult mai profitabil, dar mai ales sigur, să împrumute statul. Dobânzile mari, cuprinse între 9% şi 11% pe an, i-au convins pe bancheri că aceasta este cea mai bună opţiune. În plus, titlurile de stat sunt cele mai sigure garanţii, conchide Liviu Voinea.
Cheiltuielile statului, mai mari cu 54%
Împrumutul de la FMI vine la o dobândă medie de 3% pe an, în timp ce creditele luate de la bănci poartă o dobândă medie de 10%.
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor statului făcute la băncile interne au crescut cu 54% în primele opt luni din acest an, faţă de perioada similară din 2008.
De altfel, cheltuielile pe această componentă au cunoscut cea mai mare creştere. La distanţă semnificativă se află cheltuielile cu asistenţa socială, care au urcat cu 24,6%.
