Sectorul instituţiilor nebancare ia avânt

Specialiştii estimează că activitatea IFN-urilor va creşte în acest an cu 40% Instituţiile financiare nebancare au devenit un segment important al intermedierii financiare. Estimările

Specialiştii estimează că activitatea IFN-urilor va creşte în acest an cu 40%

Instituţiile financiare nebancare au devenit un segment important al intermedierii financiare. Estimările arată că activitatea acestor entităţi reprezintă aproximativ a zecea parte din cea a sistemului bancar. Iar în momentul de faţă, IFN-urile sunt în plin proces de înregistrare la BNR, astfel încât activitatea lor să fie reglementată şi supravegheată de către banca centrală.

Instituţiile financiare nebancare (IFN) reprezintă unul din principalele canale de absorbţie a finanţării externe europene, fiind un segment al pieţei financiare foarte dinamic în ultimii ani. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a precizat ieri că economisirea externă îşi regăseşte concretizarea în investiţiile străine directe din România.

"Iar unele dintre aceste investiţii străine directe se localizează în sectorul instituţiilor financiare nebancare, unde s-a identificat un domeniu de obţinere a unor profituri consistente şi durabile", a spus Georgescu, citat de NewsIn. În momentul de faţă, instituţiile financiare nebancare se adresează atât persoanelor fizice, cât şi, într-o măsură din ce în ce mai mare, companiilor, pentru a susţine eforturile acestora de dezvoltare.

IFN-urile se bazează încă pe finanţarea populaţiei

Investiţiile străine directe în acest segment de activitate, venite din economisierea externă, sunt conturate prin capitalul social depus la înfiinţarea acestor entităţi, prin linii de credite acordate de băncile-mamă instituţiilor din România care, la rândul lor, finanţează instituţiile financiare nebancare". Georgescu a subliniat că IFN-urile se adresează, pe de-o parte, populaţiei, pentru finanţarea nevoilor de consum, dar în ultima vreme, "într-o măsură tot mai mare, şi pentru domeniul imobiliar, cât şi în creşterea agenţilor economici, pentru nevoile de investiţii ale acestora".

Spre exemplu, ultimele date publicate de UniCredit Group arată faptul că, la finalul anului trecut, creditele acordate de instituţiile financiare nebancare reprezentau circa 0,6% din totalul împrumuturilor acordate populaţiei. Chiar dacă soldul finanţărilor instituţiilor financiare nebancare este încă redus, analiştii UniCredit se aşteaptă ca, în perioada 2007-2009, ritmul anual de creştere să varieze între 20% şi 40%. Adică, un ritm de creştere apropiat de cel al tuturor finanţărilor acordate populaţiei. Obiectivele generale urmărite la crearea cadrului de reglementare a IFN-urilor s-au referit la asigurarea unei creşteri sănătoase a intermedierii financiare, susţine Florin Georgescu.

Credibilitate în creştere prin supraveghere

Potrivit prim-viceguvernatorului, asigurarea unei creşteri sănătoase a intermedierii financiare se poate face prin "impunerea unor reguli prudenţiale minime, a unor cerinţe de raportare şi înregistrare raportate dimensiunilor acestui sector de activitate, dar şi un acces egal la sursele de finanţare, precum şi un tratament nediscriminatoriu raportat la alte categorii de instituţii financiare". Prim-viceguvernatorul BNR a adăugat că, nu în ultimul rând, este necesară "asigurarea condiţiilor de protecţie a consumatorului şi a unei discipline de piaţă întărite". Georgescu a spus că pentru instituţiile financiare nebancare cu un volum "mai ridicat de activitate, respectiv cele care sunt înscrise în registrul special, vor exista cerinţe prudenţiale impuse în privinţa nivelului minim al capitalului, a modului de determinare a fondurilor proprii, la anumite cerinţe privind expunerea faţă de debitori, clasificarea simplificată a creditelor şi provizionarea în raport cu riscul". De asemenea, vor exista cerinţe prudenţiale şi în ceea ce priveşte condiţiile de emitere şi administrare a cardurilor de credit".

Totodată, prin activitatea de reglementare şi supraveghere a acestor entităţi, creşte încrederea tuturor participanţilor la activităţile pieţei financiare.

IFN-urile se adresează, pe de-o parte populaţiei, pentru finanţarea nevoilor de consum, dar în ultima vreme, într-o măsură tot mai mare, şi pentru domeniul imobiliar, cât şi în creşterea agenţilor economici, pentru nevoile de investiţii ale acestora
Florin Georgescu
prim-viceguvernatorul BNR