Scenariul BNR pentru 2009: şomaj şi inflaţie

Conducerea Băncii Naţionale crede că nivelul de creştere economică depinde de înţelepciunea politicienilor. România va avea o creştere economică între 3% şi 6% în 2009, în funcţie de “cât de înţeleaptă va fi componenta politică”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

În ceea ce priveşte estimarea agenţiei de evaluare financiară Moody’s, potrivit căreia România va înregistra o scădere a produsului intern brut cu 0,3% în 2009, Isărescu a caracterizat argumentele folosite de agenţia de rating drept “corecte”.

Mai mult, a adăugat că “o scădere drastică, spre recesiune, este o judecată mai apropiată de un scenariu plauzibil decât rapoartele Fitch şi Standard and Poor’s, care au retrogradat România din categoria investment grade”.

Moody’s “spune corect că datoria publică este mică, rezervele internaţionale sunt mari, scadenţarul este bun, dar precizează foarte bine că scăderea finanţărilor la nivelul sectorului privat va avea impact”, a mai spus guvernatorul BNR.

Nevoie de reforme în legislaţia muncii

Şomajul va creşte cu certitudine, iar România are nevoie de flexibilitatea legislaţiei muncii, reforme structurale şi “curaj pe segmentul înfiinţării de noi locuri de muncă”, a arătat Mugur Isărescu. “Inerent şi cu certitudine, şomajul fricţional şi structural va creşte”, a spus Isărescu.

Şomajul fricţional, pe termen scurt, este cel compus din persoane aflate în tranziţie între slujbe. Şomajul structural apare în urma unui dezechilibru între cererea şi oferta de muncă.

Excesul de cerere accelerează scumpirile

Referitor la evoluţia inflaţiei în 2009, guvernatorul BNR a spus că nu este “la fel de optimista” ca în cazul altor indicatori macroeconomici, susţinând că o accentuare a inflaţiei, conjugată cu stimularea cererii, va agrava deficitul de cont curent. “Este şi un defect profesional faptul că nu sunt la fel de optimist în privinţa inflaţiei.

Nu sugerez stimularea generală a cererii, în condiţiile în care efectele creşterilor salariale se vor vedea în 2009 şi 2010 şi luând în calcul că avem deja exces de cerere”, a spus Isărescu.

“Avem un avion supersonic sofisticat, ne jucăm la butoane şi deocamdată i-am speriat pe alţii, dar nu e cazul să ne speriem şi pe noi”,  conchide Isărescu.

Lazea: Pericolul vine din deficite

Cel mai mare pericol pentru România în actuala criză internaţională este ca aceasta să nu mai poată finanţa contul curent, apreciază economistul şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea. “Imposibilitatea finanţării contului curent este cel mai mare pericol pentru România, faţă de celelalte pericole potenţiale, care ar fi reducerea creşterii PIB, creşterea şomajului, inflaţia crescută şi stagnarea creditării.

Statul nu trebuie să contribuie la adâncirea deficitului”, consideră Lazea, care a prezentat un punct de vedere de pe poziţia expertului în economie, şi nu ca oficial al Băncii Centrale. El a explicat plastic că pericolele enunţate, în afară de deficitul de cont curent, reprezintă doar valuri de doi metri, faţă de un tsunami cu un zid de apă de 20 de metri înălţime care va lovi România.

Deocamdată i-am speriat pe alţii, dar nu e cazul să ne speriem şi pe noi

Mugur Isărescu
Guvernatorul BNR