"SIF3 îşi va extinde plasamentele la Viena, Paris sau Londra"

Deşi libera circulaţie a serviciilor a eliminat orice barieră din calea investiţiilor pe pieţele externe, societăţile de investiţii financiare (SIF) au abordat cu moderaţie extinderea

Deşi libera circulaţie a serviciilor a eliminat orice barieră din calea investiţiilor pe pieţele externe, societăţile de investiţii financiare (SIF) au abordat cu moderaţie extinderea plasamentelor în afara ţării, aflându-se, încă, în perioada de tatonare.

Tonul a fost dat, în noiembrie anul trecut, de SIF Muntenia (SIF4), care a investit 7,5 milioane de dolari în două tipuri de titluri de valoare listate la Bursa din Luxemburg. SIF Transilvania (SIF3) anunţă că va ieşi, până la sfârşitul anului, pe una din pieţele europene.

Adevărul: Cum va aborda SIF Transilvania pieţele externe?

Mihai Fercală: Acum, după crearea cadrului legal şi investiţional adecvat, SIF 3 analizează performanţele pieţei de capital şi ale pieţei monetare externe, în vederea identificării, chiar din acest an, de oportunităţi investiţionale. Intenţionăm să ieşim pe piaţa acţiunilor şi a obligaţiunilor corporative, şi va fi pe una din următoarele trei pieţe europene: Viena, Paris sau Londra. Pentru început, vom păstra o valoare redusă a plasamentelor, pentru a deprinde mecanismele de tranzacţionare.

- Ce strategie veţi urmări în administrarea activului în funcţie de cele două tipuri de plasamente (acţiuni şi monetare)?

Investiţiile în străinătate nu vor schimba însă situaţia actuală, astfel că cea mai mare parte a operaţiunilor va rămâne tot pe piaţa autohtonă de capital. În ceea ce priveşte plasamentele realizate pe piaţa monetară, strategia societăţii va rămâne aceea de a plasa fondurile băneşti, temporar disponibile, cu prioritate în bănci comerciale solide, la raportul cel mai bun dintre dobânda ce se poate obţine şi riscul asumat. Se urmăresc perioadele şi scadenţele optime care să asigure societăţii lichidităţi zilnice suficiente, necesare decontării investiţiilor ce se realizează în valori mobiliare, precum şi achitării obligaţiilor de plată scadente.

-Care sunt, în momentul de faţă, limitele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a fostei pieţe electronice RASDAQ?

La aceasta dată, încă, diferitele taxe şi comisioane aferente tranzacţiilor pe piaţa de capital (inclusiv cheltuielile de depozitare a valorilor mobiliare) sunt mari, comparativ cu pieţele din alte ţări. Deocamdată, brokerii, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), BVB impun taxe substanţiale pentru a supravieţui în condiţiile unor volume de tranzacţionare reduse. Raportată la sumele investite şi la volumele tranzacţionate, taxele sunt, încă, destul de mari.

-Ce companii de pe RASDAQ aveţi în vedere în următoarea perioadă? Ce segmente apreciaţi că au potenţial deosebit, intrând, astfel, în atenţia investitorilor?

Pentru optimizarea portofoliului, SIF3 şi-a elaborat o strategie care vizează noi achiziţii de valori mobiliare pe termen scurt şi mediu atât de pe piaţa RASDAQ, cât şi la BVB. Principalele sectoare de activitate avute în vedere sunt: sectorul construcţiilor şi al materialelor de construcţii, sectorul farmaceutic, financiar- bancar, al turismului, IT, exploatarea şi transportul şi distribuţia energiei electrice, a gazelor naturale, petroliere.

-Care sunt principalele priorităţi pe termen mediu?

Vom urmări implementarea strategiei de restructurare a portofoliului existent. Deja au fost făcute publice principalele politici şi strategii de restructurare a 125 de societăţi comerciale, care sunt disponibilizate în eventualitatea unor exit-uri din portofoliu. În ceea ce priveşte societăţile comerciale ce vor fi menţinute pe termen mediu, avem în vedere eficientizarea şi maximizarea performanţelor economice ale emitenţilor la care SIF3 deţine pachete de control sau majoritare.

Totodată, în calitate de acţionar majoritar, SIF3 a demarat, prin adunarea generală a acţionarilor, parcurgerea etapelor necesare înscrierii la cota BVB a acţiunilor unor societăţi precum SC ARO PALACE SA Braşov, TRANSILVANIA LEASING IFN Braşov.

-Dar principalele probleme întâmpinate de SIF3 pe piaţa românească de capital?

Cea mai stringentă problemă rămâne lichiditatea scăzută a pieţelor de capital. Sunt puţini emitenţi importanţi pe piaţă, iar mulţi emitenţi cu potenţial (SIDEX Galaţi, DACIA Piteşti, Raiffeisen Bank, Eurom Bank) au fost retraşi de la tranzacţionare.

În continuare, se resimte lipsa de noi emitenţi promovaţi de piaţă. Consider că există societăţi mari şi importante în ţară, care ar putea fi promovate la cota BVB, cum ar fi distribuitorii de gaze naturale şi de energie electrică, bănci comerciale sau societăţi din domeniul turismului.

-Cum apreciaţi limita de deţinere din capitalul social de 1% şi cum comentaţi cererile de majorare a acesteia?

Limita de deţinere de 1% din capitalul social al unei SIF este, în general, una rezonabilă. Totuşi, la un anumit stadiu de concentrare a acţiunilor şi acţionariatului societăţii, ca o consecinţă firească a creşterii atractivităţii acestor societăţi şi în contextul actual al prevederilor legale, vizând cvorumul adunărilor generale, este posibil şi previzibil ca într-un viitor nu prea îndepărtat să fie convocate adunări generale care să-şi propună modificarea unor prevederi statutare de acest tip.

Mihai Fercală, preşedinte, director general SIF Transilvania

Data şi locul naşterii: 28 martie 1950, Mihăileni, judeţul Braşov
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice - Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi; Doctor în Ştiinţe Economice, specializarea Management.

Activitatea: Preşedinte al SIF3 începând cu 1992. Între anii 1990 şi 1992, senator - secretar în cadrul Comisiei Buget-Finanţe. Între 1983 şi 1987 a lucrat la Centrala Industrială de Autovehicule pentru Transport Braşov, unde a ocupat funcţiile de şef financiar-contabilitate, contabil-şef, director economic.

Din 1987 şi până la începutul anului 1990 a fost mutat, ca urmare a grevei muncitorilor din 15 noiembrie 1987, la Întreprinderea de Mecanică Fină Sinaia, unde a deţinut funcţiile de economist principal şi şef birou financiar.
Activitatea ştiinţifică: coautor la Legea Curţii de Conturi, autor a diverse studii şi articole publicate în presa economică.

Estimările aferente exerciţiului financiar 2007 sunt pozitive pentru faptul că deja în prima jumătate a anului SIF Transilvania a reuşit să realizeze şi să depăşească indicatorii de performanţă prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru tot anul 2007.

Pentru exerciţiul financiar din anul 2008, bugetul de venituri şi cheltuieli va fi aprobat de către AGOA convocată, probabil, spre finele lunii aprilie 2008. La această dată, estimăm că în exerciţiul financiar 2008 realizările nu vor fi mai mici decât prevederile cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, majorate cu aproximativ 10%.