Românii sunt săraci şi supraîndatoraţi

Boom-ul creditării din anii 2005-2007 a dus populaţia la limita posibilă de îndatorare

Gradul ridicat de îndatorare şi nivelul scăzut al activelor financiare fac ca problema şomajului să devină mult mai acută în rândurile populaţiei. Veniturile scăzute ale populaţiei sunt puse de Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, pe seama productivităţii scăzute din cauza unui sistem educaţional deficitar.

Românii sunt de două-trei ori mai săraci în active financiare (depozite, valută, contribuţii la fondurile de pensii, asigurări şi acţiuni) decât cehii şi ungurii, fapt ce explică de ce problema şomajului în ţara noastră devine mult mai acută, potrivit economistului-şef al Băncii Naţionale a României.

„Orice lună în afara serviciului este un dezastru total", a explicat Lazea situaţia şomerilor români. În România, deşi PIB este aproximativ egal cu al Cehiei şi al Ungariei, activele financiare ale gospodăriilor sunt de două-trei ori mai mici, a arătat Lazea, bazându-se pe un studiu publicat de UniCredit. El pune veniturile mici ale românilor pe seama productivităţii scăzute din cauza sistemului educaţional deficitar. „Este un mit că avem forţă de muncă instruită şi calificată. Să nu credeţi că investitorii străini nu ar acorda salarii la nivelul celor din Cehia dacă productivitatea ar fi ridicată", a mai spus Lazea.

Băncile rămân reticente

Oficialul BNR a subliniat, totodată, că românii şi-au atins limita de îndatorare în urma creditării din perioada 2005-2007, când ritmul de creştere a soldului atingea valori de 50-60%. „Boom-ul de creditare din perioada 2005-2007 a dus populaţia la limita posibilă de îndatorare. Trebuie înţelese şi băncile de ce au reticenţă, de ce se uită de zece ori înainte să mai acorde un credit nou", a afirmat Lazea.

La rândul său, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că serviciul datoriei, sume pe care le avem de plătit raportate la veniturile încasate, se situează la un nivel de 20-21%, peste cel din multe alte state europeme. În cazul în care sunt luate în calcul numai persoanele îndatorate, indicatorul urcă la 40%.