Românii, cei mai săraci cetăţeni europeni

În următorii trei ani, populaţia ţării noastre va continua să prefere creditele de consum faţă de investiţiile în depozitele bancare sau în acţiuni pe piaţa de capital Populaţia

În următorii trei ani, populaţia ţării noastre va continua să prefere creditele de consum faţă de investiţiile în depozitele bancare sau în acţiuni pe piaţa de capital

Populaţia din ţara noastră are printre cele mai mici averi financiare din Europa. Cu toate acestea, optimismul că veniturile reale vor continua să crească încurajează oamenii să se împrumute din ce în ce mai mult. Iar estimările realizate de analiştii UniCredit indică faptul că, în următorii trei ani, populaţia din ţara noastră se va orienta mai mult spre consumul pe datorie decât spre economisire şi investiţii.

Puţin peste 1.000 euro, atât avea un român, în medie, economisit prin intermediul băncilor, pieţei de capital sau asigurărilor. În acelaşi timp, obligaţiile de plată ale populaţiei - credite bancare, leasing - însumau 560 euro. Adică, la sfârşitul anului trecut, averea financiară netă a unui român era, în medie, de circa 520 euro. Adică, populaţia ţării noastre este printre cele mai sărace din Europa. Iar comparaţiile la nivel macroeconomic sunt foarte relevante. Astfel, în timp ce averea financiară netă a românilor a reprezentat, la finele anului trecut, numai 11% din produsul intern brut, comparativ cu o medie de 40% din PIB-ul Europei Centrale şi de Est.

Spre exemplu, în Polonia, averea financiară netă a populaţiei reprezintă 48% din PIB, în Ungaria nivelul este de 38% din PIB, iar în Republica Cehă - 46% din PIB. Singura ţară din Europa cu un raport mai mic al averii financiare nete este Estonia - numai un procent din PIB. Totuşi, autorii raportului UniCredit precizează faptul că, în această ţară, penetrarea scăzută a avuţiei nete în PIB este legată de proporţia mare de active financiare în acţiuni necotate şi în alte active, neincluse în analiză din raţiuni de omogenitate.

Economisim la fel ca japonezii

Chiar şi din punctul de vedere al diversităţii activelor financiare, populaţia din ţară nu s-a aliniat, încă, la structura existentă în Europa Centrală şi de Est. Astfel, depozitele bancare reprezintă circa 56% din averea financiară totală a populaţiei, iar 12,5% sunt deţinerile în numerar. Totodată, analiştii UniCredit arată faptul că investiţii în piaţa de capital reprezintă aproape 26%, restul de circa 5% fiind plasamente în fonduri mutuale şi asigurări. Spre deosebire, la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est, ponderea depozitelor este mai mică (51%), iar asigurările şi fondurile de pensii reprezintă circa 16%. Iar în statele cu economii dezvoltate, ponderea depozitelor este mai mică de o treime. Totuşi, dintre statele avansate, Japonia este zona în care depozitele bancare au o pondere importantă. Fabio Mucci, economist UniCredit Group, explică faptul că, în această ţară, populaţia are o preferinţă pentru lichiditate, din cauza procesului de deflaţie (scădere a preţurilor).

Creşte preferinţa pentru investiţii riscante

Rozalia Pal, senior economist UniCredit România, precizează faptul că, la nivelul ţării noastre, depozitele bancare vor continua să joace un rol important. Totuşi, tendinţa descrescătoare a dobânzilor de pe piaţa monetară va conduce la reorientarea populaţiei către investiţii cu grad de risc mai ridicat, precum acţiuni sau fonduri de investiţii. Estimările UniCredit indică faptul că, până în 2009, ritmul anual de creştere a plasamentelor populaţiei pe piaţa de capital ar putea spori cu 14% anual, unul dintre cele mai înalte ritmuri din regiune. La nivelul întregii Europe Centrale şi Est, prognoza arată un ritm mediu anual de 11%. Iar investiţiile în fonduri mutuale ar putea creşte, în România, cu 61% pe an, faţă de 16% în zona ECE.

Totodată, segmentul cu cea mai promiţătoare evoluţie va fi cel al vehiculelor pe termen lung, în special fondurile de pensii. Astfel, activele fondurilor de pensii private, pilonul II şi III, vor creşte până în 2009 cu 54%, în condiţiile în care vor ajunge, anul viitor, la 300 de milioane de euro, se arată în analiză.

Riscuri pentru creşterea averii financiare

Printre riscurile care vor afecta averea populaţiei se numără cursul de schimb şi rata dobânzii, a spus economistul UniCredit. Rozalia Pal a arătat că dobânzile vor continua să scadă, mai ales la creditele noi, pe fondul reducerii inflaţiei şi a primelor de risc, dar şi ca urmare a creşterii concurenţei din sectorul bancar.

Un alt risc care nu trebuie neglijat este gradul de îndatorare a populaţiei, analiştii UniCredit arătând că valoarea restanţelor este în creştere, însă rata restanţelor se păstrează la un nivel scăzut. "Creşterea creditelor, comparativ cu avuţia populaţiei, este oarecum îngrijorătoare. Monitorizarea împrumuturilor este foarte importantă, iar băncile trebuie să fie atente la riscuri, pentru a putea fi asigurată stabilitatea financiară a sistemului", a spus Fabio Mucci. El a arătat că în Europa Centrală şi de Est, populaţia cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani are, de regulă, o poziţie financiară negativă, întrucât investeşte în cumpărarea de locuinţe, economisirea fiind caracteristică persoanelor mai în vârstă. "Cred că şi în România situaţia e cam la fel, însă nu avem date exacte", a afirmat Mucci.

Astfel, analiştii anticipează că avuţia financiară va ajunge, în 2009, să reprezinte numai 8% din PIB, în scădere cu circa trei puncte procentuale de la nivelul actual.

Scumpirea locuinţelor susţine accelerarea creditării

Studiul realizat de UniCredit ia în considerare numai avuţia financiară a populaţiei. Averea nefinanciară, reprezentată prin investiţiile imobiliare, era estimată de Banca Naţională, în cadrul Raportului asupra stabilităţii financiare, ca reprezentând 90% din totalul activelor. Spre deosebire, în Uniunea Europeană, ponderea este de numai 50%. "Valoarea imobilelor a crescut substanţial în ultimii ani, amplificând efectul de avere sau capacitatea de îndatorare prin utilizarea activelor nefinanciare ca şi colateral", arată raportul BNR. Adică, unul dintre motivele pentru care activitatea de creditare se dezvoltă în ritm alert ţine, pe de o parte, de percepţia populaţiei asupra ritmului de creştere a averii - prin prisma preţului locuinţelor, iar pe de altă parte de posibilitatea garantării cu un imobil pentru a obţine un împrumut mai mare.