Marile bănci din afară vin în România

Marile bănci din afară vin în România

Potenţialul de creştere al sistemului bancar românesc atrage grupurile financiare. Activele au preţuri mult mai mici, iar forţa de muncă este ieftină. Marile grupuri financiare îşi plănuiesc extinderea pe pieţele emergente. România nu este ocolită.

Juergen Fitschen, membru în Consiliul de Administraţie al Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, anunţa în urmă cu două zile intrarea în 2010 pe piaţa românească, fără a avea însă în vedere achiziţii. Mai exact, prin deschiderea unei filiale ce va deservi clienţii corporate.

Decizia, luată într-o perioadă în care cele mai multe economii europene sunt în scădere, poate surprinde. Şi, totuşi, momentul este unul pe cât se poate de prielnic. „Preţurile sunt mult mai mici, oamenii sunt mai ieftini. Acum este momentul bun să intri“, explică Dragoş Cabat, membru Chartered Financial Analyst România (CFA).

El spune că Deutsche Bank este o bancă prudentă, care întotdeauna a intrat mai târziu pe unele pieţe, comparativ cu celelalte mari grupuri financiare. „România nu a fost o piaţă suficient de mare şi atunci este normal să nu fi intrat până acum. Aşa cum s-a întâmplat şi cu HSBC, deşi a avut ocazia în urmă cu câţiva ani“, a mai spus Cabat.

Deutsche Bank a raportat un profit net preliminar pentru trimestrul al treilea de 1,4 miliarde de euro, în creştere de peste trei ori. „Deutsche Bank este în mod clar unul dintre câştigătorii acestei crize“, a comentat Christian Gattiker, şeful departamentului strategic al Bank Julius Baer&Co.

Punctele forte ale sistemului românesc

De asemenea, Isbank, cea mai mare bancă listată la bursa din Turcia, şi-a anunţat recent intenţia de a lansa operaţiuni în România, Albania, Bulgaria şi Irak. Şi, totuşi, ce îi atrage pe marii bancheri în România? Cabat spune că economia românească a crescut suficient pentru a satisface cerinţele băncilor de talie mare, iar faptul că acum suntem memru al Uniunii Europene contează  foarte mult.

 De cealaltă parte, Petre Tulin, directorul general al Băncii Comerciale Feroviara, instituţie ce va începe activitatea la jumătatea lunii viitoare, este de părere că potenţialul de creştere al pieţei bancare autohtone este unul dintre atuuri.

Nivelul de intermediere financiară (raport între creditul neguvernamental şi PIB), de aproximativ 40%, este unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

„Serviciile financiare din România sunt încă destul de slab dezvoltate comparativ cu celelalte state membre. Oferta poate fi mult diversificată“, explică Tulin. În plus, el spune că sistemul bancar românesc este unul sănătos şi solid, fapt dovedit inclusiv de testele de stres întocmite de Banca Naţională.

Intrări cu paşaportul european

Şi numărul băncilor străine care vor să furnizeze servicii direct pe teritoriul României, în baza paşaportului financiar european, a continuat să crească în acest an. Astfel, de la începutul lui 2009 şi până în prezent, 18 bănci au trimis notificări Banca Naţională a României, numărul acestora ajungând la 184.

Pe listă apar de la grupuri financiare de talie mondială până la instituţii specializate în managementul averilor. Hewlett-Packard International Bank, cu sediul înscris în Irlanda, este ultima instituţie care a trimis, la începutul lunii august, documentaţia necesară.

Alte grupuri de renume sunt Man Financial, JP Morgan Bank, Commerzbank şi HVB Banque Luxembourg.  În baza paşaportului financiar european, instituţiile pot activa pe piaţa locală fără să mai aibă nevoie de aviz din partea BNR, fiind suficientă doar transmiterea unei notificări.

Această alternativă le oferă jucătorilor posibilitatea de a structura tranzacţiile transfrontaliere atunci când aceste soluţii sunt mai avantajoase decât derularea operaţiunii la nivel local. Totuşi, băncile notificatoare sunt mai puţin vizibile, iar populaţia şi firmele din România sunt conservatoare şi reticente în ceea ce priveşte apelarea la serviciile unor instituţii din afara ţării.

Sistemul bancar românesc în cifre

În prezent, în sistemul bancar românesc activează 42 de bănci, dintre care două sunt de economisire şi creditare în domeniul locativ, iar 10 sunt sucursale ale unor instituţii de credit din state membre ale Uniunii Europene.

Deşi li s-a aprobat încă din 2008 intrarea pe piaţa românească, ABN AMRO Bank NV - Sucursala România şi Banca Sygma - Sucursala România au amânat începerea activităţii operaţionale.