Restanţele constrâng acţionarii să aducă bani în bănci

Mulţi români nu şi-au mai putut achita ratele la credite

Infuziile de capital în băncile din România au sporit de patru ori pe fondul creşterii alarmante a creditelor neperformante. Acţionarii străini ai băncilor din România au adus în primele nouă luni majorări ale capitalurilor de 275 de milioane de euro. Este suficient pentru a face faţă valului de restanţe?

Restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au depăşit 1,67 miliarde de euro în octombrie, în creştere cu 150% de la începutul anului. Astfel, ponderea lor a ajuns la 3,56% în totalul creditelor şi continuă să crească.

În această situaţie, băncile sunt constrânse să constituie provizioane, rezerve care să acopere pierderile în cazul nerecuperării acestor credite. Acţionarii trebuie să vină cu aport propriu de capital pentru a menţine nivelul indicatorului de solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri).

Banca Naţională impune băncilor comerciale un nivel minim al ratei solvabilităţii de 8%, dar, în contextul încheierii acordului cu FMI, a recomandat un nivel de 10%. La finele lunii septembrie, rata de solvabilitate la nivelul sistemului bancar românesc era de 13,73%.

Consecinţă a testelor de stres

Banca Naţională a României a realizat în primăvară, la cererea Fondului Monetar Internaţional, teste de stres din care reieşea că unele bănci din România au nevoie de majorări ale capitalului pentru a-şi menţine rata solvabilităţii la peste 10% în 2009 şi în 2010. Necesarul de capital la nivelul sistemului s-a ridicat la aproximativ un miliard de euro.

În toamnă au fost realizate noi teste de stres, dar rezultatele lor nu au fost publicate. Reiese că băncile s-au
conformat condiţiilor impuse de BNR, de vreme ce numai acţionarii străini au adus, în primele nouă luni ale anului, un aport propriu de 275,78 milioane de euro, de patru ori mai mult comparativ cu perioada similară din 2008, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), potrivit NewsIn.

Bancpost, infuzii de 161 de milioane de euro

Bancpost, al cărui acţionar majoritar este grupul grec EFG Eurobank, a primit în primele nouă luni cea mai mare infuzie de capital, de 160,96 milioane de euro. Banca a beneficiat de două majorări de capital, de 53,56 milioane de euro în martie, respectiv 107,38 milioane de euro în august.

Aceasta este urmată de Banca Românească, cu o infuzie de peste 43,5 milioane de euro, şi Millennium Bank, cu 33,9 milioane de euro. Alte bănci care şi-au majorat capitalul în primele trei trimestre din 2009 sunt CR Firenze, GE Garanti Bank, UniCredit Ţiriac Bank şi MKB Romexterra Bank. Şi băncile cu acţionari români sau statul au operat majorări de capital.

CEC Bank şi-a majorat capitalul cu aproxima­tiv 55 de milioane de euro. Şi Banca Comercială Carpatica, al cărei acţionar majoritar este omul de afaceri Ilie Carabulea, a operat o majorare de capital de 6,4 milioane de euro în septembrie.

Infuzii consistente în asigurări

Din totalul injecţiilor de capital, de aproape 750 de milioane de euro, efectuate de acţionarii străini în companiile care activează pe piaţa financiară românească, asigurătorii au beneficiat de cel mai mare aport.

Aproape jumătate din suma atrasă de actorii financiari în primele nouă luni, de 345,14 milioane de euro, a reprezentat infuzii în firmele de asigurări, de aproape două ori mai mult decât în 2008.