Restanţele la credite doboară un nou record
0
Valoarea ratelor neachitate la timp de populaţie şi de firme a continuat să crească de la o lună la alta, ajungând până la peste 1,5 miliarde de euro. Mulţi români, dar mai ales companii, nu-şi mai pot achita ratele la creditele contractate în urmă cu câţiva ani. Efectele crizei apasă acum tot mai greu pe bugetul lor.
Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice s-au îndatorat peste măsură în anii de glorie ai creditului (2006-2008), iar acum, în vreme de criză, se luptă din răsputeri cu plata datoriilor către bănci.
Cu rate mai mari, determinate de un leu mai slab sau de o dobândă mai mare, şi cu venituri în scădere, creşterea numărului celor care nu-şi mai pot rambursa împrumuturile este justificată.
Valoarea restanţelor mai mari de 30 de zile înregistrate de populaţie şi agenţii economici a ajuns la 1,55 miliarde de euro (6,51 miliarde de lei) la finele celui de-al treilea trimestru, în creştere cu aproape 5% faţă de nivelul din luna precedentă, potrivit datelor băncii centrale.
Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, cifrele sună îngrijorător. Totalul sumelor restante s-a triplat în intervalul septembrie 2008 - septembrie 2009. Şi, numai de la începutul acestui an, avansul a fost unul de 130%.
Ratele în lei, amânate
În condiţiile în care creditarea a bătut câteva luni pasul pe loc sau chiar a dat înapoi, restanţele şi-au majorat considerabil cota în totalul sumelor împrumutate. Mai exact, raportul rate neachitate - credite contractate a urcat de la 1,44% la finele lui 2008, la 3,12% în august şi până la 3,25% în septembrie.
Avansul indicatorului este îngrijorător pentru bănci atâta vreme cât ele sunt obligate, prin reglementări ale băncii centrale, să compenseze fiecare creştere a restanţelor cu majorări de capital.
Restanţele la creditele în lei continuă să ocupe o pondere mai mare (58,5%) în totalul sumelor restante comparativ cu cele în valută, dar îşi menţin şi un ritm de creştere mai accelerat.
Tendinţa este justificată de faptul că cele mai multe credite pentru locuinţă (cu ipotecă) sunt în euro, peste 90% din total, iar populaţia, dar şi firmele, au ca prioritate plata ratelor pentru a nu risca pierderea bunurilor imobiliare puse garanţie.
În schimb, o bună parte dintre împrumuturile în lei sunt fără ipotecă, de nevoi personale, iar asta scuteşte, într-o oarecare măsură, debitorul de teama de a-şi pierde anumite imobile.
Până la finele lunii septembrie, populaţia şi firmele cumulaseră restanţe la creditele în lei de 907 milioane de euro (3,8 milioane de lei), iar la finanţările în valută acestea aunseseră la 642 de milioane de euro (2,7 miliarde de lei).
Banatul, fruntaş la restanţe
În ceea ce priveşte volumul restanţelor în profil teritorial, bănăţenii se remarcă printr-un nivel ridicat al ratelor neachitate în raport cu sumele împrumutate.
Mai exact, locuitorii şi agenţii economici din regiunea Vest au strâns până la finele lui septembrie restanţe de 600 de milioane de lei (142 de milioane de euro), ceea ce reprezintă o cotă de 4,17% în totalul împrumuturilor contractate.
Aceştia sunt urmaţi de regiunile Nord-Vest şi Centru, cu cote de 3,78%, respectiv 3,71%, şi valori ale restanţelor de 970 de milioane de lei (230 de milioane de euro) şi 726 milioane de lei (173 de milioane de euro).
Moldovenii au înregistrat însă cel mai rapid ritm de creştere al restanţelor de la începutul anului, de 170%, până la 680 de milioane de lei (162 de milioane de euro). Practic, ratele neplătite de locuitorii şi agenţii economici din regiunea Nord-Est aproape că s-au triplat în primele nouă luni. Şi în Capitală restanţele au crescut semnificativ, cu 140% în intervalul ianuarie-septembrie 2009.
În valoare absolută, Bucureştiul cumulează o treime din restanţele la nivel naţional, aproape două miliarde de lei (475 de milioane de euro). Totuşi, având în vedere valoarea totală a creditelor contractate de loc şi firmele din Capitală, 73 de miliarde de lei (17,4 miliarde de euro), ponderea restanţelor este aici cea mai redusă, de doar 2,71%.
ESTIMĂRI
Anticipând o creştere a numărului de şomeri, dar şi al firmelor cu probleme, majoritatea analiştilor au în vedere un avans al volumului total de restanţe în următoarea perioadă până la 2,5 miliarde de euro, respectiv o pondere de peste 5% în totalul finanţărilor acordate.
Clienţii le reproşează băncilor că le-au dat credite prea uşor
După ce anii trecuţi românii se puteau împrumuta la un grad de îndatorare ce depăşea lejer 70-75% din totalul veniturilor eligibile, ignorând riscurile ce ar fi putut apărea, acum, aceştia le reproşează băncilor uşurinţa cu care au acordat credite.
„Băncile au dat în urmă cu unul şi doi ani credite prea uşor. Inclusiv oamenii reproşează acum acest lucru băncilor, că le-au dat credite prea uşor şi nu s-au aşteptat că nu o să mai poată să le mai plătească şi atunci şi unii şi alţii au probleme acum“, a spus Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank, la un post de televiziune.
Pentru următoarea perioadă, bancherii anticipează o reducere a dobânzilor la împrumuturi, atât pentru lei, cât şi pentru moneda unică europeană. În timp ce banca centrală a redus dobânda-cheie până la 8% pe an, nivelul indicatorului EURIBOR, luat în calculul dobânzilor la finanţările în euro, a atins minime record, de până la 0,45% la trei luni.
Se încarcă comentariile...
