Proiecte integrate pentru satul tău
0
Uniunea Europeană acordă până la şase milioane de euro pentru investiţiile care vizează dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor din mediul rural.Sprijinul nerambursabil acoperă în întregime valoarea investiţiilor realizate simultan în cel puţin două activităţi de dezvoltare a satelor.
Eşti primar şi vrei să realizezi mai multe investiţii în comuna ta? Vrei să asfaltezi drumurile, să modernizezi iluminatul public, dar în acelaşi timp ai vrea să renovezi şi căminul cultural şi să restaurezi muzeul? Ei bine, pentru toate acestea trebuie să realizezi un singur proiect integrat şi Uniunea Europeană îţi poate acoperi în totalitate investiţia.
Mai exact, dacă proiectul nu este generator de profit, sprijinul nerambursabil se ridică până la 2,5 milioane de euro dacă solicitantul este un consiliu local şi până la şase milioane de euro în cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.
O astfel de finanţare se realizează prin măsura de renovare, dezvoltare a satelor, îmbunătăţire a serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Fiecare componentă este tratată separat
Un proiect este integrat în cazul în care conţine cel puţin două componente aparţinând unor acţiuni diferite. Mai exact, să vizeze crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază (drumuri, apă, apă uzată, gaze, iluminat public), dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală (renovare clădiri publice, servicii sociale, transport public) şi/sau protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural.
În contextul unor astfel de investiţii, fiecare componentă este tratată separat. Pentru un proiect care vizează, de exemplu, extinderea reţelei de apă, deschiderea unei grădiniţe şi consolidarea unui obiectiv de patrimoniu cultural, se vor depune separat câte un studiu preliminar, un studiu de fezabilitate, avizele necesare, dar şi restul actelor din dosar.
Există şi o excepţie în actualul ghid al măsurii 322, atrage atenţia Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering. Mai exact, deşi modernizarea drumurilor şi înfiinţarea sau îmbunătăţirea reţelei publice de apă ori apă privată fac parte din aceeaşi componentă, ele sunt tratate şi punctate separat.
„Acest lucru a dus la disiparea investiţiilor în infrastructura de bază. Pentru a îmbunătăţi punctajul, se adăuga artificial una dintre componente, disipând-o pe cealaltă”, explică Lucuţar. În noua variantă a ghidului, aflată încă în lucru, această prevedere va fi eliminată.
Sfaturi pentru primari
Primarii trebuie să aibă în vedere că alimentările cu apă se pot finanţa numai în baza surselor prezente sau create în cadrul proiectului, şi nu viitoare.În plus, dacă este începută o investiţie pentru alimentarea cu apă cu finanţare guvernamentală şi ea nu este finalizată, nu are rost să aplicaţi pentru măsura 322, întrucât proiectul nu este eligibil.
Pentru că această măsură s-a bucurat de o adresabilitate ridicată, este recomandat să vă evaluaţi cu claritate şansele pe care le aveţi, pentru a nu avea surpriza că aţi irosit timp şi bani fără a primi un rezultat favorabil, atrage atenţia Lucuţar. Totodată, trebuie să aveţi în vedere că, în prezent, ghidul măsurii este în lucru şi ar putea suferi unele modificări. Aşadar, nu are rost să vă grăbiţi în elaborarea proiectelor pentru a nu fi nevoiţi ulterior să schimbaţi structura acestuia.
Comunele se întrec în accesarea fondurilor
Suma alocată pentru finanţarea proiectelor de infrastructură de bază, culturală şi socială se ridică la 1,54 miliarde de euro şi se accesează, teoretic, până în 2013. Măsura s-a bucurat de o adresabilitate uriaşă din partea consiliilor locale pentru proiectele integrate şi sursele se vor termina, cel mai probabil, în acest an.
Actuala schemă de punctaj avantajează comunităţile cu grad de sărăcie ridicat.
Felix Lucuţar
managing partner la Agriculture Capital&Engineering
Robeasca prosperă pe bani europeni
Domnica Vlad este primar în comuna Robeasca de şase ani
Comuna buzoiană Robeasca, aflată la graniţa cu judeţul Brăila, înfloreşte văzând cu ochii. Şi asta chiar dacă este amplasată în mijlocul aridului Bărăgan. Deja, peste 1,2 milioane de lei din fonduri guvernamentale s-au transformat în numai un an într-o reţea de apă care alimentează tot satul, iar primăria curtează acum o nouă sursă de investiţii: fondurile europene.
Primăria a întocmit deja un proiect integrat pentru care solicită finanţare nerambursabilă în valoare de 2,5 milioane de euro. Cu banii de la Uniunea Europeană urmează să se asfalteze cinci kilometri de drumuri comunale, să se introducă reţea de canalizare, să se reabiliteze căminul cultural şi să se amenajeze o bază sportivă pentru localnicii dornici să practice atletismul, baschetul sau tenisul de câmp.
O primăriţă ambiţioasă
Primăria Robeasca este condusă de mai bine de şase ani de o femeie ambiţioasă, Domnica Vlad, care, cândva, a pus un pariu cu ea însăşi că va reuşi să schimbe radical standardul de viaţă al localnicilor din cele două sate ale comunei, Robeasca şi Moşeşti. Primul pas important l-a făcut în 2007, când a solicitat, în luna decembrie, prin Ordonanţa 7, suma de 2,6 milioane de lei pentru introducerea apei potabile în localitate.
Punctajul insuficient a determinat amânarea repetată a finanţării, însă primăria a găsit anul trecut în vistierie 1,2 milioane de lei şi a decis să îşi ducă proiectul la bun sfârşit. „Bătrânii se închinau când vedeau că au apă la robinete, în căsuţele lor de chirpici“, povesteşte Domnica Vlad, primăriţa din Robeasca. Proiectele mari abia acum sunt pe cale să fie concretizate, însă cu bani europeni.
Primăria Robeasca a depus la sfârşitul anului trecut un proiect integrat, care se află deja în curs de aprobare. „Am solicitat 2,5 milioane de euro din fonduri europene pentru asfaltarea uliţelor care duc din şoseaua naţională spre biserică, Primărie, Poliţie şi pentru introducerea unei reţele de canalizare aferente celei de apă potabilă“, ne-a spus Domnica Vlad. Existenţa reţelei de apă a fost o condiţie determinantă în accesarea altor fonduri pentru infrastructură. Tot din bani europeni, primăria din Robeasca vrea să reabiliteze căminul cultural şi să amenajeze o bază sportivă cu iluminat nocturn.
Planuri de viitor
Şansele ca proiectul primăriei Robeasca să fie aprobat sunt mari. „Au venit inspectori de la Agenţia de Dezvoltare Rurală din Bucureşti şi au confruntat datele de pe teren cu cele din dosar. Am luat deja 65 de puncte şi alte zece puncte vor veni pe criteriul de sărăcie, unde noi ne încadrăm, deşi alte zone concurente, din Moldova, sunt mult mai sărace decât noi“, a completat Domnica Vlad.
Dacă va primi banii europeni până la sfârşitul anului, primăriţa din Robeasca va întocmi imediat un nou dosar de finanţare comunitară. De data asta pentru reabilitarea Şcolii cu clasele V - VIII din satul Moşeşti, pentru înfiinţarea unui serviciu de gospodărire şi amplasarea de pubele ecologice pe uliţele comunei.
Se încarcă comentariile...
