Procesează lapte la standarde europene!

Costul înfiinţării unei mici fabrici de lactate se ridică la 1,8 – 2,4 milioane de euro. Uniunea Europeană acoperă jumătate din cheltuielile eligibile pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui. Investiţia poate fi recuperată în mai puţin de patru ani.

Înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui cu bani europeni face parte din măsura de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (123). Procesarea laptelui este o afacere foarte profitabilă în România, spune Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering. Iar când jumătate din banii investiţi într-o astfel de fabrică pot veni ca sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană, ideea pare şi mai atractivă.

Pentru a obţine finanţare europeană pentru un astfel de proiect, solicitantul trebuie să fie IMM, cooperativă agricolă, asociaţie familială sau grup de producători. De asemenea, acesta poate fi întreprindere mare, dar să aibă mai puţin de 750 de salariaţi şi o cifră de afaceri sub 200 de milioane de euro.

Aplicantul, al cărui capital trebuie să fie 100% privat, nu trebuie să înregistreze restanţe la bugetul consolidat sau la bugetele locale, dar nici la bănci. În plus, beneficiarul trebuie să aibă drept de proprietate, de chirie sau concesiune asupra terenului pe care se va ridica fabrica.

UE îţi face jumătate de fabrică

Investiţia minimă într-o fabrică de procesare a laptelui este dată de capacitatea dorită, însă aceasta nu poate fi mai mică decât o anumită valoare critică de la care costurile fixe sunt prea mari. „Capacitatea minimă care să justifice o astfel de investiţie şi care să ofere şanse de competitivitate este de aproximativ 10.000 litri/zi”, spune Lucuţar.

Excepţii există în cazul produselor cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi prelucrarea laptelui de capră sau de bivoliţă. Pentru o fabrică mică, valoarea eligibilă a proiectului se ridică la 1,8 – 2,4 milioane de euro, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată (TVA) de 342.000 – 456.000 de euro. TVA este considerată cheltuială neeligibilă, dar care se recuperează integral de la buget.

Banii europeni pot acoperi jumătate din cheltuielile eligibile, în cazul regiunii Bucureşti-Ilfov cota de finanţare fiind de 40%. Pot fi finanţate construcţia fabricii şi a anexelor, infrastructura internă a investiţiei, inclusiv branşamentele şi mijloacele de transport specializate pentru colectarea laptelui. Banii europeni pot fi folosiţi şi pentru dotarea laboratoarelor sau pentru achiziţionarea softurilor specializate, a utilajelor şi a echipamentelor pentru prelucrarea laptelui şi pentru asigurarea biosecurităţii.

Rată de profit de minimum 15%

Procesarea laptelui este o afacere foarte profitabilă. „Plecaţi de la preţul de achiziţie, de maximum 1,5 lei/litru, şi vedeţi preţul la raft”, comentează Felix Lucuţar. Pentru o unitate care produce lapte ambalat, iaurturi, smântână, unt şi brânzeturi proaspete şi maturate, venitul obţinut pentru fiecare litru de lapte procesat este de 2,5 – 3,3 lei.

Pentru produsele de nişă, cum ar fi cele tradiţional italieneşti, venitul obţinut creşte substanţial. Marja minimă de profit net, într-o fabrică cu o capacitate de 10.000 litri/zi, care funcţionează corect din punct de vedere operaţional şi nu are sincope în aprovizionarea cu materie primă sau desfacere, este de peste 15%. Mai exact, un profit anual de 1,2 milioane de lei (285.000 de euro). În acest caz, ţinând cont de finanţarea nerambursabilă, investiţia poate fi acoperită în patru ani.

Acte la dosar

-Studiu de fezabilitate
-Bilanţ contabil pe anul precedent sau declaraţie de inactivitate, după caz
-Documente care să ateste dreptul de proprietate, de chirie sau de concesiune asupra terenului
-Certificat de urbanism
-Acord de mediu
-Datele băncii şi datele contului prin care se va derula proiectul
-Certificate fiscale şi cazier fiscal indemn
-Cazier judiciar al reprezentantului legal
-Notificare DSVSA care să ateste conformitatea cu legislaţia sanitar-veterinară
-Avizul sanitar emis de Direcţia de Sănătate Publică
-Certificat constatator

La ce uşi batem

1. Firma de consultanţă
2. Agenţia de Mediu
3. Direcţia Sanitar-Veterinară
4. Administraţia Financiară
5. Direcţia de Sănătate Publică
6. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
7. Agenţia de Plăţi

Paşi de urmat

1. Alegerea consultantului
2. Pregătirea documentaţiei
3. Solicitarea de oferte de la furnizori pentru echipamente
4. Întocmirea studiului de fezabilitate
5. Solicitare certificat ORC, certificat fiscal, cazier fiscal, cazier judiciar, adeverinţe etc.
6. Completarea cererii de finanţare
7. Predarea proiectului
8. Declararea eligibilităţii proiectului
9. Semnarea contractului de finanţare
10. Alegerea proiectantului
11. Depunerea proiectului tehnic
12. Implementarea proiectului
13. Întocmirea dosarelor de achiziţie
14. Construirea fabricii
15. Întocmirea dosarelor de plată

Adrese utile

-www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
-www.madr.ro Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
-Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644

Fabrică de lactate fără lapte

La Şieu-Măgheruş, un sat de lângă Bistriţa, a fost construită o fabrică de procesare a laptelui cu “ajutorul” a 750.000 de euro proveniţi din fonduri SAPARD. „Nici măcar nu vedem laptele, decât atunci când ne este adus”, se laudă Dumitru Bendean, patronul SC BendearCris SRL, firmă care a construit la Şieu-Măgheruş, în judeţul Bistriţa-Năsăud, o fabrică modernă de procesare a laptelui.

Investiţie de 1,5 milioane de euro

Din totalul investiţiei în unitatea care scoate pe piaţă produsele „Miceşti”, de 1,5 milioane de euro, jumătate reprezintă fonduri SAPARD.  „Sunt foarte mulţumit de relaţia cu SAPARD. Au promis că vor rambursa suma în 30 de zile, iar după 27 de zile totul era rezolvat. Tocmai de aceea, intenţionez să continui investiţiile. Vreau să mai fac un proiect pentru o fermă de vaci. Am estimat costurile la 800.000 de euro, din care între jumătate şi 60% ar putea proveni din fonduri europene”, spune Dumitru Bendean.

Bendean  vrea să mai obţină o finanţare pentru o fermă de vaci

Viitoarea investiţie va fi făcută în satul Miceştii de Câmpie, localitate în care Bendean este primar şi de la care provine şi numele lactatelor produse la Şieu-Măgheruş.

„Acolo am avut iniţial o altă unitate de procesare a laptelui. Odată cu noua investiţie, a trebuit să mă mut la Şieu-Măgheruş. Acolo nu este apă curentă. Plus că aici vadul este mai bun”, afirmă proprietarul fabricii. Deşi fabrica de lactate funcţionează doar din decembrie, Dumitru Bendean este foarte mulţumit. A ajuns să distribuie produse aproape în toată ţara, în afară de zona Moldovei, şi a încheiat contract cu magazinele Selgros. Totuşi, problemele nu l-au ocolit.

„Cele mai mari sunt cu producătorii de lapte. E foarte greu de lucrat la mentalitatea acestora, astfel că, nu de puţine ori, laptele pe care ni-l livrează nu e 100% conform cu normele impuse de UE”, precizează Dumitru Bendean. Probleme a avut şi cu un utilaj ultra - modern, adus din Italia: „L-am trimis înapoi. Nu funcţiona la parametrii pe care îi doream. Acum aştept altul nou.” Chiar şi aşa, cel mai mândru este de tehnologia implementată în fabrică.

„Nu mi-am imaginat că voi vedea vreodată aşa ceva în România. E incredibil. Nici măcar nu văd laptele, decât atunci când ne este livrat. Iar la final, apar produsele”, îşi laudă bistriţeanul investiţia.

Sana, produsul - vedetă

La fabrica de la Şieu-Măgheruş se produce o gamă largă de brânzeturi – telemea, caşcaval, brânză burduf sau brânză topită – şi una la fel de largă de acidofile – sana, iaurt, lapte bătut sau smântână. Toate, procesate din lapte adus de la ferme şi producători particulari aflaţi pe o rază de peste 60 de kilometri, chiar şi din judeţele învecinate, Cluj sau Mureş. Deşi evită să îşi laude prea mult marfa, Dumitru Bendean nu se sfieşte să afirme că produsul de top al fabricii e sana: „Mă sună lume de peste tot să-mi spună cât de mult le place oamenilor.”