Plasamentele pe termen mediu şi lung atrag fondurile străine

Dezvoltarea economică şi tendinţa de apreciere a leului reprezintă principalele argumente pentru investitorii străini În ciuda creşterii volatilităţii sau a unor aşteptări de

Dezvoltarea economică şi tendinţa de apreciere a leului reprezintă principalele argumente pentru investitorii străini

În ciuda creşterii volatilităţii sau a unor aşteptări de corecţii, investitorii străini sunt în continuare atraşi de plasamentele în ţara noastră, dar şi în alte state din regiunea Europei Centrale şi de Est. Motivul ţine de perspectivele pe termen lung. Moneda naţională a continut şi ieri să se aprecieze, deşi cu numai o zi înainte atinsese nivelul minim înregistrat în ultimii patru ani şi jumătate. Banca Naţională a raportat un curs de 3,3350 lei/euro, în scădere de la 3,3373 lei/euro. Mai mult, jucătorii din piaţa bancară spun că, în prima parte a şedinţei de tranzacţionare, oferta mare de valută a împins cursul de schimb sub pragul de 3,33 lei/euro. Plasamentele în obligaţiuni, profitabile pe termen lung Unul dintre motivele acestei aprecieri puternice a monedei naţionale ţine şi de banii ce sunt trimişi în ţară cu ocazia Sărbătorilor de Paşte. Dar principalul motiv este atractivitatea plasamentelor din România pentru investitorii străini.

Astfel, statutul de ţară membră a Uniunii Europene reprezintă o asigurare pentru fondurile internaţionale că procesul de convergenţă va fi respectat. În plus, dezechilibrele din economie pot fi remediate cu ajutorul fondurilor europene, bugetul alocat ţării noastre fiind de 20 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Totuşi, condiţia necesară este existenţa proiectelor pentru absorbţia fondurilor europene. Pentru următorii şapte ani, Comisia Naţională de Prognoză estimează un ritm mediu al dezvoltării economice de circa 6%, susţinut atât de consumul populaţiei, cât şi de creşterea investiţiilor. Mai mult, dezechilibrul extern, exprimat prin deficitul de cont curent, s-ar putea reduce de la un nivel de 10,3% din produsul intern brut în 2006 la circa 8,4% în 2013. Totodată, tendinţa de scădere a dobânzilor pe măsură ce procesul de dezinflaţie se consolidează reprezintă un avantaj pentru economie. Spre exemplu, în Polonia, sectorul de retail s-a dezvoltat cu aproximativ 13% pe parcursul anului trecut, ca urmare a faptului că dobânzile practicate de sistemul bancar au scăzut la 4% de la circa 20% în urmă cu şase ani. În plus, investitorii străini sunt atraşi de procesul de scădere din perspectiva randamentelor oferite de instrumentele cu venit fix. Spre exemplu, investiţia întro emisiune de obligaţiuni cu dobândă fixă va fi rentabilă pe termen lung, odată cu scăderea ratelor variabile.

Investitorii care cumpără sau vând instrumente financiare în momentul închiderii pieţei pentru a-i induce în eroare pe cei care acţionează pe baza cursului de închidere vor fi sancţionaţi, cazul fiind considerat manipulare a pieţei. Această situaţie de manipulare a pieţei este inclusă în primul ghid l

Comitetului Organismelor Europene de Reglementare a Valorilor Mobiliare (CESR) privind implementarea uniformă a Directivei Comisiei Europene privind abuzul pe piaţă, publicat pe pagina de Internet a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), transmite Mediafax.

Norme pentru combaterea manipulării bursei

Totodată, dacă una sau mai multe persoane acţionează în mod concertat pentru a-şi asigura o poziţie dominantă asupra ofertei sau cererii unui instrument financiar, având drept efect stabilirea directă sau indirectă a preţului de cumpărare sau de vânzare sau crearea de alte condiţii de tranzacţionare inechitabile, situaţia este considerată, de asemenea, manipulare a pieţei. Un alt caz particular de manipulare a pieţei este reprezentat de accesul ocazional sau regulat la mijloacele de comunicare în masă, tradiţionale sau electronice prin emiterea unei opinii asupra unui instrument financiar după ce s-a adoptat o poziţie asupra acestui instrument şi profitarea de pe urma impactului respectivei opinii asupra cursului respectivului instrument fără a fi făcut concomitent public, într-un mod corect şi eficient, conflictul de interese în cauză. Conform Directivei privind abuzul pe piaţă, manipularea pieţei presupune tranzacţii care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul titlurilor ("tranzacţii false sau înşelătoare") sau care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul instrumentelor financiare, la un nivel anormal ori artificial ("manipularea preţului")