Ne-am întors în recesiune din cauza austerităţii
0
Administraţia publică a frânat investiţiile şi a tras în jos sectoarele care depind de fonduri publice – industria şi construcţiile. Produsul Intern Brut a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv.
Amânarea măsurilor de stimulare a mediului de afaceri prin investiţii publice a provocat scăderi ale activităţilor din construcţii şi din industrie, iar austeritatea bugetară s-a repercutat asupra consumului final al administraţiei.
Şi, pentru că statul mai deţine încă aproape jumătate din economie, Produsul Intern Brut (PIB) a înclinat serios spre scădere în primul trimestru, însă a fost contrabalansat de avansul unor domenii cu ponderi la fel de mari, cum sunt agricultura, comerţul şi informatica.
Astfel că, per ansamblu, PIB-ul din primul trimestru al acestui an a crescut cu doar 0,3% faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut şi a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, arată datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Întrucât scăderea din primul trimestru este consecutivă celei din trimestrul anterior (când PIB-ul fusese mai mic cu 0,2% faţă de trimestrul precedent), România s-a întors practic în recesiune.
PIB-ul s-a cifrat la 109,7 miliarde de lei în preţuri curente serie brută, respectiv la 145 de miliarde lei în preţuri curente - serie ajustată sezonier.
Agricultura, campioană în plină iarnă
Potrivit INS, agricultura, silvicultura şi pescuitul a fost ramura de activitate care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4,2%, chiar dacă în ianuarie-martie am avut unul dintre cele mai năprasnice viscole din ultimii 50 de ani.
Agricultura a fost urmată de sectorul de informaţii şi comunicaţii, cu o creştere de 2,6%, şi de comerţul cu amănuntul şi ridicata (domeniu care înglobează repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturi şi depozitare; hoteluri şi restaurante) cu 0,7%.
Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii au avut un avans de 0,6%.
Impozite mai mari cu 6,8%
Reduceri mai importante ale volumului de activitate s-au înregistrat în administraţia publică şi apărare (asigurări sociale din sistemul public, învăţământ; sănătate şi asistenţă socială, cu 5,8%, şi în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice - activităţi de servicii administrative şi de servicii suport, cu 5,0%.
O reducere mai mică s-a înregistrat în industrie (-0,4%), tranzacţii imobiliare (-1,0%), construcţii (-1,2%) şi intermedieri financiare şi asigurări (-1,2%).
Creşterea volumului impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat (+6,0%) corelată cu reducerea semnificativă a subvenţiilor pe produs plătite (-29,2%) au condus la majorarea impozitelor nete pe produs cu 6,8%.
Cererea a revenit pe plus
Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul I 2012 cererea internă a crescut uşor, cu 1%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix (+11,8%).
Consumul final total s-a redus cu 0,3%, acesta din urmă fiind influenţat, în mod special, de diminuarea volumului cheltuieli pentru consum final a administraţiei publice (-3,6%). Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populaţiei a înregistrat o majorare cu 0,6%.
Un efect negativ asupra PIB l-a avut exportul net, ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (-2,9%), comparativ cu cea a volumului importurilor (-1,2%).
Scad decalajele dintre volum şi preţuri
Şi în primul trimestru din acest an s-au menţinut discrepanţele dintre volumul activităţilor şi Produsul Intern Brut exprimat în preţuri, dar aceste diferenţe au scăzut semnificativ faţă de cele din trimestrele anterioare.
Per ansamblu, dacă PIB a crescut în volum cu 0,3% în trimestrul I, creşterea exprimată în preţuri a fost de 4,1%. Cea mai mare discrepanţă de acest gen se regăseşte la consumul administraţiei publice, unde volumul a scăzut cu 2,7%, dar ca preţuri a crescut cu 5,8%.
Aceste decalaje arată că scumpirile au influenţat destul de puternic activităţile din economie, adică după mai bine de un an şi jumătate de la creşterea TVA la 24%.
Semnal confirmat
Datele estimate pentru primul trimestru confirmă evoluţiile anunţate în comunicatul semnal, respectiv o scădere a PIB faţă de trimestrul IV din 2011 cu 0,1%, dar şi o majorare cu 0,3% faţă de primul trimestru de anul trecut.
Prima de Paşte a umflat salariile din aprilie
Câştigul salarial mediu net a crescut în aprilie, faţă de luna anterioară, cu 0,6% (10 lei), la 1.553 de lei, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Cea mai mare valoare a câştigului salarial net a fost consemnată în continuare în intermedieri financiare - 4.295 lei, iar cea mai redusă în hoteluri şi restaurante - 853 lei.
Funcţionarii din bănci au un salariu mediu de aproape 1.000 de euro
„În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în martie 2012 ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv prime trimestriale şi cu ocazia sărbătorilor de Paşte), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), de negocierile salariale, realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al INS.
Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (27,6%), respectiv fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de editare, industria metalurgică (între 15% şi 18,5%).
Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (31,8%) şi fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (21,4%).
Mai puţine locuinţe în primul trimestru
Numărul locuinţelor date în folosinţă în primul trimestru din acest an a scăzut faţă de ianuarie-martie 2011 cu 763 unităţi, la un total de 6.862. Cele mai multe locuinţe au fost construite în continuare în mediul rural - 55,6%, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS).
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă că, în trimestrul I din 2012, spre deosebire de trimestrul I 2011, numărul locuinţelor realizate din fondurile publice a crescut cu 10 locuinţe, iar numărul caselor realizate din fonduri private a scăzut cu 773 de unităţi.
Muntenii, cei mai harnici constructori
În primul trimestru din acest an, statul a dat în folosinţă 93 de locuinţe, în timp ce particularii au finalizat mai mult de 6.700 de case. Repartizarea pe regiuni a construcţiilor de locuinţe arată că în majoritatea zonelor a scăzut numărul caselor noi, dar în Muntenia a crescut.
În România, în primul trimestru s-au construit 6.862 de case
„Scăderi mai mari au avut loc în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-265 de locuinţe), Nord-Est (-186 de locuinţe) şi Sud-Est (-166 locuinţe). Creştere s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (+13 locuinţe)", se precizează într-un comunicat al INS.
Din punctul de vedere al statisticienilor, locuinţele „terminate" sunt acelea care „nu au existat anterior şi ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată, la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi care au fost recepţionate de către beneficiari".
Se încarcă comentariile...
