Giganţii bancari, în România doar cu numele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cele mai multe dintre băncile europene care au notificat BNR că vor oferi direct servicii pe piaţa românească ţintesc aici doar câţiva clienţi, majoritatea investitori. Reprezentanţii băncii centrale nu ştiu câte dintre marile bănci care au anunţat intrarea directă în România şi-au început efectiv activitatea. Multe sunt prezente doar pe hârtie.

De la nume mari precum BNP Paribas, Credit Suisse International, HSBC Bank şi JP Morgan şi până la bănci specializate, cum sunt Factocic, FHB Mortgage sau ClickandBuy, aproape 200 de instituţii de credit şi alte 23 de instituţii de plată au notificat Banca Naţională a României (BNR) că va furniza servicii în mod direct (prin paşaportul european) pe teritoriul ţării noastre. De la începutul anului, pe listă s-au adăugat încă 13 instituţii, printre care Euram Bank, FHB Mortgage Bank şi Eurobank EFG Factors.

Liber pe piaţă din 2007

De cele mai multe dintre ele românul de rând nici nu a auzit. Sau dacă a auzit, le-a catalogat drept mari bănci europene, fără să ştie de prezenţa lor, măcar scriptică, pe piaţa românească. Şi asta pentru că mulţi jucători vizează clienţii mari, cei mai mulţi oferind servicii doar pentru companii, municipalităţi sau celor cu venituri foarte mari.

Unele au doar un client sau doi, dar suficient de mari încât să conteze în portofoliile lor. „Participarea acestora pe piaţă nu este legată de persoana de rând. Chiar daca e legată de persoane fizice, este vorba de unele bine cunoscute şi cu o capacitate de rambursare a unui eventual credit bine recunoscută", a explicat, pentru „Adevărul", Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR. Instituţiile financiare prezente pe piaţa locală pe baza paşaportului european sunt mai puţin vizibile din cauza absenţei unei reţele sau măcar a unui birou teritorial.

Bănci mari, clienţi mari

Multe dintre ele au făcut acest pas spre România, odată cu intrarea ei în Uniunea Europeană, doar în eventualitatea în care piaţa ar putea deveni cândva atractivă.

„Atâta vreme cât puteau să notifice, de ce să nu o facă? Asta nu înseamnă că sunt şi active", spune Dragoş Cabat, managing partner la Financial View Consulting. Câte dintre cele 200 de instituţii bancare sunt efectiv active pe piaţă, chiar şi printr-un singur client, este greu de spus.

„Activitatea acestora se reflectă strict în balanţa lor, iar noi nu avem acces la aceste date. Ştim doar că şi-au anunţat intenţia să intre pe piaţă", spune şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR. Gutmann, bancă austriacă specializată în private banking, oferă servicii pe piaţa românească încă din 2008. Are câteva zeci de clienţi pe piaţa locală, în special oameni de afaceri din Transilvania.

Banca va deschide luna viitoare un birou în Bucureşti şi vrea să atragă în primul an de activitate 50 de clienţi, oameni de afaceri, familii, fundaţii şi investitori, cu averi de gestionat de cel puţin 500.000 de euro. Printre alte bănci europene care au clienţi mari în România se numără şi BNP Paribas şi Dexia Kommunalkredit.

Ce este paşaportul financiar european?

În baza paşaportului financiar european, instituţiile pot activa pe piaţa locală fără să mai aibă nevoie de aviz din partea BNR, fiind suficientă doar transmiterea unei notificări. Această alternativă le oferă jucătorilor posibilitatea de a structura tranzacţiile transfrontaliere atunci când aceste soluţii sunt mai avantajoase decât derularea operaţiunii la nivel local.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite