Adevarul.ro

Finanţarea este de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Un complex de îngrăşare a porcinelor poate genera anual venituri de peste un milion de euro, în timp ce cheltuielile urcă până la 700.000 de euro.

Construirea unui complex de îngrăşare a porcinelor este finanţată prin măsura 121- Modernizarea exploataţiillor agricole. Pentru a demara o astfel de investiţie, a cărei valoare este estimată la aproximativ 750.000 de euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca societate comercială, persoană fizică autorizată sau asociaţie familială cu capital 100% privat.

 Sunt însă acceptate şi persoanele fizice, cu condiţia să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare. Totodată, cine vrea să-şi deschidă o fermă de îngrăşare a porcilor pe bani europeni trebuie să aibă pregătire profesională în domeniu.

În caz contrar, trebuie să se angajeze că va urma cursuri de specializare până la finalizarea investiţiei (în cel mult trei ani). Dacă solicitantul nu este o firmă nou - înfiinţată, atunci este obligatoriu să fi înregistrat profit în anul precedent, iar la momentul depunerii proiectului să nu fie în dificultate.

Foarte important este ca terenul pe care se realizează investiţia să fie în proprietatea solicitantului sau să existe un contract de comodat între acesta şi proprietar pe o durată de minimum opt ani.

Porci crescuţi la standarde europene

Investiţia presupune cumpărarea porcilor de la furnizori autorizaţi, la o greutate medie de 25-30 de kilograme, şi îngrăşarea lor până la aproximativ 100-110 kilograme în vederea comercializării lor către diverse abatoare. În decursul unui an se realizează câte trei cicluri de producţie a câte 120 de zile, incluzând şi perioada de dezinfectare, care se desfăşoară după depopularea halelor.

Întreţinerea se face în boxe comune, dimensionate în funcţie de grupa de greutate a porcinelor şi dotate cu sistem automat de adăpare şi furajare, cu spaţiu separat pentru odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor.

În timpul verii, se asigură ventilaţie automată, cât şi naturală. Fiecărui animal i se va asigura o suprafaţă utilă de minimum 0,8 metri pătraţi. Ferma mai poate avea bucătărie furajeră, staţie de epurare sau puţ forat.

Amortizare în maximum 3 ani

Valoarea investiţiei într-o fermă de creştere a porcinelor ajunge până la 750.000 de euro, potrivit firmei de consultanţă Comara Project Consulting. Fondurile europene pot acoperi 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu pot depăşi plafonul de un milion de euro.

„Dacă ferma este amplasată într-o zonă defavorizată sau dacă beneficiarul are sub 40 de ani, sprijinul nerambursabil se va putea majora cu 10%, respectiv 5%”, explică Marius Ilie, directorul general al Comara Project Consulting. Cheltuielile neeligibile, în care este inclusă şi taxa pe valoare adăugată (TVA), vor fi acoperite în întregime de către beneficiar.

Investiţia va putea fi recuperată în maximum 3 ani, ferma generând un profit anual de 360.000 de euro. De exemplu, pentru un ciclu de producţie cu 2.000 de porci, cheltuielile de achiziţie, cele cu furajele plus alte cheltuieli se vor ridica la nivelul unui an la aproximativ 710.000 de euro.

În acelaşi timp, sumele din vânzări, de 870.000 de euro, la care se adaugă subvenţii de la stat de 200.000 de euro pe an, vor sălta veniturile fermei la peste un milion de euro.

Sfaturi

Pentru ca proiectul să obţină un punctaj mai mare, este recomandat ca exploataţia agricolă să aibă acţionar unic, bărbat sub 40 de ani sau femeie, indiferent de vârstă, mai spun consultanţii Comara Project Consulting.

De asemenea, este indicat ca proiectul să presupună creşterea animalelor în sistem ecologic sau să includă investiţii pentru procesarea produselor agricole. Rezultatul procesării poate fi utilizat în cadrul fermei sau pentru comercializare.

Cheltuieli neeligibile

Dacă prin programul de preaderare SAPARD achiziţia porcinelor era considerată cheltuială eligibilă, acordându-se finanţare în acest sens, în prezent, situaţia s-a schimbat. Sumele nerambursabile se acordă exclusiv pentru ridicarea construcţiei şi pentru realizarea lucrărilor aferente, precum şi pentru achiziţionarea utilajelor agricole necesare.

Taxa pe valoare adăugată este considerată cheltuială neeligibilă şi trebuie suportată de către beneficiar. În plus, nici terenul pe care va fi amplasată ferma nu poate fi finanţat prin bani europeni.

Acte la dosar

Bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere sau Declaraţia de inactivitate
Actul de proprietate asupra terenului pe care vor fi realizate investiţiile, la care se vor anexa planul urbanistic zonal semnat şi ştampilat de primăria locală, plan de situaţie şi extras de carte funciară
Certificat de urbanism
Adeverinţă de mediu
Nota de constatare privind echipamentele
Declaraţia privind angajamentul de cofinanţare
Cazier fiscal, certificate fiscale
Adeverinţa DSVSA, notificare de la Direcţia de Sănătate Publică
Act constitutiv societate comercială, microîntreprindere, PFA

La ce uşi batem

1. Firma de consultanţă
2. Direcţia Agricolă
3. Agenţia de Mediu
4. Direcţia Sanitar-Veterinară
5. Administraţia Financiară
6. Direcţia Sănătate Publică
7. Primărie
8. Agenţia pentru Gospodărirea Apelor
9. Agenţia de Plăţi
10. Banca

Paşi de urmat

1. Alegerea firmei de consultanţă
2. Alegerea proiectantului
2. Întocmirea proiectului tehnic şi a dosarului de finanţare
3. Depunerea dosarului la Oficiul Judeţean de Plăţi
4. Evaluarea şi punctarea dosarului
5. Încheierea contractului de finanţare
6. Implementarea proiectului – realizarea efectivă a investiţiei, cu bani pentru cofinanţare, împrumutaţi, dacă este cazul, de la bancă

Adrese utile

www.consultanta agricola.ro  Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

Asociaţia Naţională a Crescătorilor de  Porcine din România

www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

www.madr.ro  Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644

Doru Verdeş a luat deja trei finanţări nerambursabile

Doru Verdeş, împreună cu una dintre fiicele lui, în faţa fermei din satul Corni

La doar 34 de ani, Doru Verdeş a beneficiat deja de trei finanţări nerambursabile şi are planuri mari pentru viitor. Maramureşeanul nu este însă un agricultor în accepţiunea clasică. A terminat ASE-ul, cu specializarea Burse de Valori şi a cochetat o perioadă cu sistemul bancar.

Nu a durat însă mult şi în 1999 a luat un credit pentru achiziţia unui teren în satul Corni din comuna Bicaz. A girat împrumutul cu apartamentul propriu, iar de restul capitalului de pornire a făcut rost dintr-o afacere cu gatere.

În 2001 a depus două proiecte de finanţare, printr-un program pregătitor al SAPARD. Unul dintre ele a fost acceptat şi astfel, Verdeş şi-a cumpărat 300 de porci în valoare de 60.000 de euro.

„Abia din 2006 am început sa lucrăm la un nivel semnificativ“, susţine Verdeş. Acesta este şi anul în care a obţinut a doua finanţare nerambursabilă, în valoare de 415.000 de euro. ‘’Dintre cele trei grajduri pe care le aveam în proprietate, două le-am pus la punct. 

Am ajuns, astfel, la o capacitate de 1.500 de porci/serie’’, adaugă maramureşeanul. Pentru că totul este automatizat, Doru, împreună cu fratele său Radu (28 de ani), asociat la fermă, reuşeşte să păstreze costurile cu personalul la un nivel scăzut. Sunt doar patru angajaţi permanenţi, dintre care unul este medicul veterinar şi altul este un tehnician.

Cea de-a treia cerere de finanţare a depus-o în 2008, iar spre finalul anului trecut a şi semnat contractul. Banii sunt destinaţi modernizării celui de-al treilea grajd din incinta fermei şi achiziţiei de utilaje  agricole. Valoarea totală a investiţiei: 391.000 de euro, din care jumătate vor fi rambursaţi de către Uniunea Europeană.

Urmează fabrica de nutreţuri

În curând, ferma pe care o administrează Doru va avea o capacitate de 2.200 de capete, iar dacă investiţiile planificate în viitor în alte două adăposturi se finalizează,  ar putea ajunge la o capacitate de peste 4.000 de porci.

Tânărul antreprenor nu se opreşte însă aici. Vrea să îşi dezvolte afacerile, nu doar pe orizontală, ci şi pe verticală. De aceea, a depus, tot în 2008, împreună cu alţi cinci agricultori, un proiect de construire a unei fabrici de nutreţuri combinate.

„Dacă primim avizul în vară, în toamnă putem să începem deja lucrările’’, spune Verdeş. Cât despre piaţa de desfacere, nu duce  încă lipsă, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a cărnii procesate în România vine din import.