Factoringului îi priesc turbulenţele financiare

Contextul economic actual va determina tot mai multe companii să apeleze la acest tip de serviciu. Tot mai multe firme vor încerca să evite problemele cu fluxul de numerar şi îşi vor asigura riscul de neplată al partenerilor de afaceri.

Criza mondială se resimte tot mai mult şi în rândul companiilor din România. Reticenţa băncilor de a acorda acestora împrumuturi, cumulată cu lipsa cererii, a stârnit primul val de falimente.

În aceste condiţii, tot mai mulţi antreprenori încearcă să-şi protejeze afacerea şi încep să apeleze la soluţiile financiare oferite de societăţile specializate. Factoringul este unul dintre aceste servicii, iar situaţia economică actuală pare să-i aducă beneficii.

În condiţii de criză, când fluxul de numerar este sensibil, tot mai multe companii au nevoie de sprijin în continuarea activităţii prin finanţarea facturilor, care urmează să fie încasate la scadenţă de societăţile de profil.

“Ne aşteptăm ca politicile restrictive de creditare să aibă influenţe pozitive asupra activităţii de factoring. Anumiţi clienţi care nu se vor mai califica pentru accesarea unui credit se vor îndrepta spre factoring pentru a-şi asigura capitalul de lucru necesar desfăşurării activităţii în condiţii normale”, ne-a explicat Mihaela Dimitriu, director Direcţia Factoring din cadrul BRD- Groupe Société Générale.

Riscul de neplată, acoperit

De asemenea, problemele de lichiditate cu care se vor confrunta firmele se vor reflecta asupra termenului mediu de plată (45 de zile, în prezent).

Dimitriu spune că tot mai mulţi agenţi economici vor negocia termene de plată mai largi, iar acest lucru va crea premizele dezvoltării în continuare a activităţii de factoring.

O altă  caracteristică care va atrage spre factoring tot mai multe companii interesate o reprezintă asigurarea riscului de neplată din partea debitorilor. “Componenta de asigurare accesată mai puţin până acum va căpăta o importanţă mult mai mare”, a adăugat Dimitriu.

Mai mult, Bogdan Roşu, directorul general al Next Capital Factoring, susţinea recent că avansul semnificativ al pieţei de profil va fi determinat şi de creşterea notorietăţii produsului în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii. 

Pe de altă parte, piaţa de factoring ar putea avea de suferit din cauza lipsei de finanţări care, în mare parte, provin de la bănci, spune Valentin Chirică, CEO al Companiei de Factoring.

O piaţă de două miliarde de euro

Reprezentantul Companiei de Factoring spune că firmele care apelează cu precădere la serviciile de factoring sunt cele cu o cifră de afaceri cuprinsă între unu şi zece milioane de euro. “Sectoarele preponderente sunt materiale de construcţii, textile, transporturi şi distribuţie de bunuri de larg consum”, a adăugat Chirică.

Dimitriu spune că societăţile mici şi mijlocii accesează cu precădere componenta de finanţare şi cea de gestiune a creanţelor, în timp ce firmele mari sunt interesate de acoperirea riscului de neplată şi de colectare, fără a solicita întotdeauna şi finanţare.

Potrivit estimărilor înaintate de reprezentanţii companiilor de profil, piaţa de factoring va ajunge în 2008 la 1,8-2 miliarde de euro, în creştere cu 40-50% faţă de anul precedent.

Cifrele publicate anul trecut de Factors Chain International, cea mai mare organizaţie de factoring din lume, situau piaţa românească la 1,3 miliarde de euro. În prezent, jucătorii bancari pe segmentul de factoring reprezintă 70-75% din piaţa de profil, restul revenind companiilor independente.

Pe piaţa românească de factoring activează peste 15 jucători, precum BRD-Groupe Société Générale, cu cele mai mari volume din piaţă, Compania de Factoring, controlată parţial de Banca Transilvania, dar şi companii independente ca Next Capital Factoring, Sterling Factoring şi Direct Factor.

Ce este factoringul?

Factoringul reprezintă un pachet de servicii care include atât o componentă de finanţare a creanţelor, cât şi servicii de management al acestora.

Mai exact, compania de factoring finanţează facturile (urmând să fie încasate la scadenţă), le administrează şi le urmăreşte în contabilitatea clientului. În plus, presupune proceduri de colectare şi, după caz, acoperirea riscului de neplată al debitorilor.