Europa: creditul, aproape de blocaj

Criza actuală va dura cel mult doi ani, pe fondul adaptării companiilor, apreciază analiştii. Scăderea bruscă a nivelului de încredere a agenţilor economici şi încetinirea activităţii au dus la blocarea împrumuturilor în mai multe ţări europene.

Toate pieţele financiare s-au prăbuşit vertiginos, anunţând cea mai grea criză de la 1929 încoace. În acest context, diminuarea nivelului de încredere a agenţilor economici şi încetinirea activităţii au dus la blocarea creditului bancar.

Pe de altă parte, nici băncile nu mai sunt la fel de dispuse să acorde credite, de teama de a nu se confrunta cu o avalanşă de retrageri.

Ratinguri în scădere

Criza creditelor s-a extins cu repeziciune şi în Europa, fapt care a atras scăderea ratingurilor mai multor ţări. De exemplu, ratingurile pentru Marea Britanie şi Irlanda, care au mai fost deja sub supraveghere în lunile iunie şi decembrie 2007, au fost scăzute de către Coface la A2.

De asemeneam, Islandei, şi ea văzută cu un ochi critic în martie 2007, i-a fost scăzut ratingul de la A1 la A3. În momentul de faţă, pe lista neagră sunt Italia, Franţa şi Hong Kong. Relaxarea creditării interbancare ar putea reduce, însă, şi costul creditelor acordate populaţiei şi firmelor.

În aceste condiţii, numai 2009 va sta sub semnul recesiunii, apreciază analiştii. “Durata de întindere a crizei la nivel internaţional este condiţionată de relaxarea creditării interbancare în următoarele săptămâni.

Pentru ca blocajul de pe piaţa interbancară să fie depăşit, este nevoie inclusiv de ajutor din partea autorităţilor de stat (de exemplu, pomparea de bani în piaţă, garantarea depozitelor şi mai ales curăţarea pieţei de produsele financiare toxice)”, ne-a declarat Cristian Ionescu, Country Manager, Coface Romania.

Şocuri încasate diferit

Pe de altă parte, măsurile monetare nu sunt de ajuns, spun economiştii. “Cred că scăderea dobânzilor este un element necesar, dar nu şi suficient. Există mulţi alţi factori de natură psihologică. În plus, cred că rolul statelor  va creşte, statul va cheltui mult mai mult pentru a susţine anumite sectoare”, este de părere Lucian Anghel, economist-şef  în cadrul BCR.

Propagarea crizei prin intermediul cererii este însă mai redusă, comparativ cu situaţia înregistrată în timpul crizelor din 1973 (criza petrolului), 1982 (criza datoriilor) şi 1991 (criza ratelor de schimb) datorită rezistenţei de care au dat dovadă ţările emergente.

“În ultimii ani, ţările emergente din Europa Centrală şi de Est, China şi India au înregistrat creşteri economice susţinute, spre deosebire de economiile mature. În aceste condiţii, cred că pieţele emergente vor putea absorbi şocul crizei mondiale”, consideră managerul Coface România. Nu se poate vorbi de recesiune în ţările emergente, ci doar de o încetinire a ritmului de creştere.

Touşi, efectele crizei vor deveni tot mai vizibile în economiile reale din statele emergente.

“În mod cert, statele emergente au dovedit rezistenţă până acum, dar e greu de spus cât vor mai rezista. Pieţele emergente sunt afectate direct, dar şi indirect, prin situaţia dificilă pe care o parcurg statele din Vest”, explică Nicolaie Chidesciuc, economist-şef în cadrul ING Bank. În Marea Britanie, Irlanda şi Islanda, scăderea activităţii în sectorul imobiliar a fost principala cauză a crizei.

În Marea Britanie, de exemplu, a fost remarcată o creştere a falimentelor companiilor cu 14% în primul semestru al anului 2008, în timp ce în Irlanda, incidenţele de neplată ale companiilor au crescut cu 75% în prima jumătate a acestui an, arată studiul Coface. Urmând situaţia din Statele Unite şi din Spania, ratingul de ţară A1 a fost pus sub supraveghere de către Coface şi ulterior redus la A2 (Marea Britanie, Irlanda), respectiv A3 pentru Islanda. 

Zona euro intră în recesiune

Zona euro va cunoaşte în 2008 prima sa recesiune. Potrivit previziunilor făcute ieri de Comisia Europeană, Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra un recul pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului în curs. După o scădere de 0,2% a PIB-ului în cel de-al doilea trimestru, Comisia se aşteaptă la un recul de 0,1% în cel de-al treilea trimestru, şi de 0,1% în cel de-al patrulea.

“Economiile europene sunt puternic atinse de criza financiară, care a agravat corecţia de pe pieţele imobiliare în cazul multor economii în momentul în care cererea externă a scăzut rapid”, explică oficialii CE. Comisia estimează o frânare a creşterii economice în 2009, cu un avans al PIB-ului de 0,1%, ceea ce ar însemna cea mai slabă performanţă de la înfiinţarea zonei euro (n.r. 1999).

Această frână se va resimţi cel mai acut asupra locurilor de muncă: după ce în perioada 2007-2008 au fost create patru milioane de locuri de muncă în zona euro, numărul acestora va creşte marginal în 2009-2010. În interiorul zonei euro, Spania şi Irlanda vor înregistra un declin al economiei în 2009, din cauza creşterii deficitului bugetar şi a numărului şomerilor.

Cele mai mari economii din regiune vor fi aproape de un impas: oficialii CE apreciază că Germania şi Franţa vor înregistra o stagnare economică, în timp ce Marea Britanie va intra în recesiune.

Risc pentru Franţa şi Italia

Scăderea încrederii şi înăsprirea condiţiilor de creditare afectează negativ companiile italiene şi franceze. În Italia, riscurile companiilor se deteriorează, crescând costurile şi punând blocaj asupra creditării. Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativă de către Coface.

Şi ratingul A1 al Franţei a fost pus sub supraveghere negativă. Agenţia de rating a remarcat o creştere semnificativă a incidenţelor de neplată ale companiilor franceze (până la 75% la sfârşitul lui septembrie 2008 în comparaţie cu sfârşitul lui septembrie 2007). “Sectorul transporturilor, cel al construcţiilor şi cel imobiliar au fost primele lovite”, subliniazză Olivier Cazal, Underwriting Manager al Coface Franţa.

Această deterioare a fost cauzată în special de dificultăţile întâmpinate de companii în accesarea creditelor, dar şi de încetinirea activităţii.

Cum reacţionează pieţele din Est

După ce a făcut primele victime în statele dezvoltate ale Europei de Vest, criza financiară se extinde rapid în economiile din Est. Statele baltice au intrat în recesiune, în timp ce Ungaria a fost nevoită să solicite ajutor Fondului Monetar Internaţional (FMI), Băncii Mondiale şi Uniunii Europene.

Criza a fost alimentată de un context macroeconomic deloc favorabil: o imensă datorie publică, deficit bugetar şi de cont curent ridicate, precum şi ponderea ridicată a creditelor în franci elveţieni în totalul împrumuturilor imobiliare, dar şi în produsul intern brut.

Criza politică adânceşte declinul

 Nici pentru Ucraina lucrurile nu stau prea bine. Banca naţională ucraineană a fost obligată să intervină în repetate rânduri pentru a stopa deprecierea monedei naţionale, hrivna. În plus, criza de lichiditate este dublată de o criză politică. La rândul lor, oficialii din Serbia se află în negocieri preventive cu reprezentanţii FMI, susţinând că problemele din Ungaria şi Ucraina exercită presiuni asupra economiei sârbe.

Pentru cei mai noi membri ai Uniunii Europene, România şi Bulgaria, efectele crizei financiare vor deveni tot mai evidente, în ciuda creşterilor susţinute pe care le înregistrează. Pentru Bulgaria, cele mai importante probleme le constituie deficitul de cont curent, aşteptat să ajungă la 24% până la finalul anului.