Euronavetiştii resuscitează economia

Euronavetiştii resuscitează economia

Revenirea muncitorilor din străinătate se simte în toate sectoarele, de la construcţii până la servicii medicale. Luna august, perioada tradiţională pentru concedii în Europa, devine în România luna investiţiilor.

Mai citelşteşte şi:

„Căpşunarii” nu mai sunt la modă
Americanii, „căpşunari“  în România virtuală
Timişoara: E-românii cuceresc tot mai multe teritorii
Cadouri de la reduceri în loc de bani

Muncitorii întorşi în ţară folosesc acest timp pentru a-şi construi sau renova locuinţele. Multe societăţi de materiale de construcţii înregistrează vârful de activitate în perioada verii, când cererea venită de la „căpşunari“ a ajuns în acest an s-o depăşească pe cea a firmelor de profil.

Luna august este în Italia, dar şi în Spania, destinată vacanţelor de vară, în cele două săptămâni de la mijlocul lunii (perioadă denumită „ferragosto“) instituţiile publice închizându-şi porţile sau lucrând cu program redus, în acelaşi mod comportându-se mai mult de două treimi dintre agenţii economici. Mulţi dintre cei peste un milion de români aflaţi la muncă în Italia sunt şi ei nevoiţi să-şi ia concediu în această perioadă.

În acelaşi timp, în ţară activitatea economică se accelerează ca urmare a celor veniţi acasă cu banii strânşi după un an de muncă. De exemplu, Piaţa sătmăreană a materialelor de construcţii înregistrează în această perioadă o creştere uşoară tocmai datorită muncitorilor care revin în ţară pentru a-şi construi locuinţe sau pentru a-şi renova casele.

Unele depozite şi magazine de profil înregistrează vânzări mai mari, în timp ce pentru altele activitatea stagnează.

Creştere de 10-20%

„Vânzarea materialelor de construcţii a crescut cu aproximativ 10-20% faţă de prima jumătate a acestui an. Vânzările se vor opri, din păcate, la sfârşitul acestei luni deoarece sătmărenii se întorc la locurile de muncă din străinătate, iar cei rămaşi acasă nu îşi permit, din cauza crizei financiare, să cumpere astfel de materiale. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut“, a declarat o reprezentantă a firmei „Szalka Tuzep“.

Cele mai mari vânzări sunt înregistrate la obiectele sanitare, chiuvete, vane, cabine de duş şi plăci ceramice: faianţă, gresie, materiale folosite la amenajări interioare. Pentru patronul firmei SC Todic COM SRL din Negreşti, Fanea Constantin, întoarcerea muncitorilor acasă din străinătate e mană cerească.

„Nu pot să vă dau procente pentru că nu am apucat să le centralizez, dar oricum au crescut semnificativ faţă de luna iunie, care a fost o lună moartă“, a declarat patronul din Negreşti.

Muncitorii s-au specializat în afară

Recent întoarsă din Italia, sătmăreanca Ramona Costin s-a apucat să îşi renoveze casa. Ea se plânge de manopera costisitoare şi de materialele de construcţii scumpe.

„În Italia materialele sunt aproximativ la aceleaşi preţuri. Am cheltuit până în prezent 26.000 de euro la o casă de 240 de metri pătraţi numai cu exteriorul. Până voi termina cu tot cred că voi cheltui încă de trei ori suma aceasta“, a mai spus Ramona Costin.

Pentru un metru cub de cărămidă sătmăreanca a scos din buzunar 250 de lei (0,8 euro pe bucată) un sac de ciment de 50 de kilograme l-a cumpărat cu 24 de lei (5,7 euro), iar un sac de glet l-a achiziţionat cu 16,5 lei (3,9 euro).

În Italia o cărămidă se vinde cu 1-1,5 euro, cimentul la 5 euro pentru 50 de kg, iar un sac de glet de 40 de kg se vinde cu 7-8 euro. Mărioara Baltă din Certeze a cheltuit anul acesta 80.000 de euro numai pe interiorul casei.

„Eu dau comandă la materiale, iar maşina firmei mi le aduce acasă. Muncitorii sunt de aici din comună şi lucrează foarte bine, pentru că au învăţat meserie în străinătate“, a spus Marioara Baltă.

Comercianţii se plâng de cum evoluează afacerile lor, în zonele unde nu sunt muncitori care lucrează în străinătate. Barta Attila, patronul firmei „Barta“ nu a dorit să comenteze dacă procentul de vânzare a materialelor de construcţii a crescut. În schimb a afirmat doar că nu are clienţi în depozit. „Date concrete despre veniturile firmei nu pot să vă dau, însă pot să vă spun că nu sunt clienţi în depozit“, a declarat Barta Attila.

Banii continuă să vină

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială, România se clasează pe locul opt în lume după remiterile emigranţilor, cu 6,7 miliarde de euro în 2008, reprezentând 5,1% din Produsul Intern Brut al ţării, însă cercetătorii susţin că nivelul real ar putea fi dublu, iar banii au devenit momentan mult mai importanţi din cauza crizei. Conform estimărilor, peste două milioane de români lucrează în străinătate, aproximativ 10% din populaţia ţării.

Pentru comparaţie, în 2008, investiţiile străine directe în România s-au ridicat la nouă miliarde de euro, însă pentru acest an se estimează doar şase miliarde de euro, astfel încât acestea ar putea să fie mai mici decât sumele aduse în ţară de lucrătorii din străinătate.

La nivel global, remiterile imigranţilor către ţările de origine vor scădea cu 7,3% în 2009, mult mai puţin decât fluxurile de investiţii străine spre aceleaşi state. Banca Mondială explică această constanţă a transferurilor prin faptul că „dacă noile fluxuri migratoare au scăzut, numărul emigranţilor nu a fost afectat decât într-o mică măsură de criza economică“.

Pentru România se constată o diminuare mai mare a transferurilor decât în alte state în curs de dezvoltare, pe fondul crizei economice din Spania şi Italia, două ţări care atrag pe cei mai mulţi dintre conaţionalii noştri. La nivel regional, banii proveniţi de la emigranţi sunt foarte importanţi, mai ales în zonele unde reprezintă principala sursă de venit.

„În cazul României remiterile sunt foarte importante, cu atât mai mult cu cât economia se află sub presiune“, a declarat un analist al Euroasia Group, Jon Levy. O reducere a transferurilor de fonduri este periculoasă pentru România. „Este dificil de prezis cât de mult vor fi afectaţi retailerii şi micile comunităţi, însă aceste sectoare prezintă în mod clar riscuri“, a adăugat acesta.

Casele de la ţară sunt preferate

Concediile petrecute în ţară sunt numai bune pentru construit 

Bănăţenii care lucrează în strainătate îşi investesc economiile în locuinţe în zonele rurale. „Am emigrat în Statele Unite ale Americii în urmă cu cinci ani de zile. Acum m-am întors în ţară şi mi-am cumpărat o casă la Târnova. Am preferat o casă la sat pentru că aici oamenii sunt mai cinstiţi“, a spus Florica Toader, o reşiţeancă venită în vacanţă. Şi casele de schimb valutar înregistrează profit de pe urma persoanelor care muncesc în străinătate.

„În această perioadă există o creştere de aproximativ 40 la sută a tranzacţiilor valutare. Persoanele care lucrează peste hotare vin şi cumpără lei româneşti. Oamenii vin şi schimbă sute bune de euro. Lunile iulie, august şi septembrie merg cel mai bine“, a spus Olga Hînda, casieră la o casă de schimb valutar din Reşiţa. ( Dana Firiţeanu )
şi Daniel Stanciu

Investitori pe plan local

Grigore Fodor, cu soţia sa

Administratorii depozitelor din judeţul Hunedoara spun că în această vară grosul vânzărilor de materiale de construcţii se face pe banii celor reveniţi acasă, în concediu, din ţările occidentale unde şi-au găsit de lucru.

Gabriela Tomuţa, gestionar al unui depozit de materiale de construcţii, spune că de la începutul verii vânzările au crescut cu 40% faţă de lunile anterioare. „Hunedorenii reveniţi în concediu din Spania şi din Italia sunt în aceste zile clienţi mai importanţi decât firmele locale de construcţii lovite de criză. Ei sunt uşor de recunoscut după numărul străin de la maşină şi prin faptul că aproape toţi cer repede marfa pentru că trebuie să plece înapoi la muncă. Cumpără cărămizi, gresie, faianţă, ciment şi mobilier“, spune interlocutoarea. Grigore Fodor, din Deva, lucrează de şapte ani ca mecanic-auto la Madrid. Revenit acasă în vacanţă, hunedoreanul a investit deja în această vară circa 20.000 de lei în amenajarea locuinţei pe care o are.

„Am realizat circa 80% din programul meu de investiţii. În această vară intenţionez să construim un barbecue în curtea casei, am completat mobilierul şi am achiziţionat materiale de construcţii pentru amenajarea acareturilor din curtea casei“, spune Grigore Fodor. Prin economiile pe care le face împreună cu soţia din salariile câştigate în Spania familia Fodor acumulează într-un an circa 12.000 de euro pe care îi investeşte acasă.

Românii vor finisaje ca-n Occident

Nemţenii care lucrează în Italia şi în Spania încearcă pe perioada concediului să-şi modernizeze locuinţele sau să finalizeze casele pe care au început să le ridice din anii trecuţi. Majoritatea „stranierilor“ veniţi în vacanţă caută materialele de construcţie cu atenţie şi rămân neplăcut impresionaţi de preţurile mari din ţară.

„Vin şi întreabă zile la rând despre un produs. Deşi le dau acelaşi răspuns în fiecare zi, tot nu par convinşi, iar când se întorc vor reduceri de preţ. Caută faianţă aşa cum au văzut în străinătate, dar vor de aici aproape gratis. Se uită la fiecare leu“, a povestit Letiţia Ţepeş, manager la un magazin cu materiale de construcţii.

Gusturile celor întorşi acasă pentru două săptămâni sunt vizibil diferite faţă de cele ale celorlalţi clienţi din magazinele din Piatra Neamţ. Parchetul din bambus este primul în preferinţele lor, iar piesele de mobilier trebuie să fie elegante sau moderne.

„Vreau să îmi mobilez casa şi căutam un parchet frumos din bambus, pentru că este foarte rezistent, iar eu intenţionez să-l am o viaţă. Sunt dezamăgită, pentru că ce văd aici costă mai mult decât în Italia“, afirmă Gabriela Gotcu.

Ieşenii, preocupaţi mai mult de sănătate

În schimb, ieşenii se întorc acasă pentru a-şi trata problemele urgente de sănătate. Astfel, în loc să se relaxeze în vacanţă „italienii“ se duc la dentist sau la un consult de specialitate. „Cifra solicitărilor din partea ieşenilor care muncesc în străinătate este mai mică cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt foarte atenţi cu banii pe care-i cheltuiesc, se uită la calitatea lucrărilor şi vin să-şi rezolve urgenţele“, a declarat Vasile Burlui, medic stomatolog în Iaşi.

Mulţi fac sacrificii pentru a-i ajuta şi pe cei apropiaţi. „Fiul meu avea nevoie de o operaţie complicată şi destul de costisitoare la mandibulă. Din banii câştigaţi, am plătit medicii şi mi-am renovat apartamentul“, a afirmat Mariana Toader, din Botoşani.

Paradoxal, cabinetele de estetică nu duc lipsă de clienţi printre „stranieri“. „Cererile pentru implanturi de silicoane şi intervenţii de remodelare sunt mai mici cu 20% faţă de anul trecut. Cei care se întorc din Italia şi Spania cheltuiesc în medie cam 3.000 de euro pentru a arăta bine“, afirmă Andrei Lazăr, medic estetician.

Mai puţini români vin acasă

Scăderea sumelor intrate în ţară în acest an se explică şi prin diminuarea numărului celor care vin în concediu acasă. Foarte mulţi dintre cei plecaţi sunt angajaţi în sectorul construcţiilor, iar dacă până anul trecut puteau negocia o perioadă de concediu vara, acum, în plină criză, nu-şi mai permit acelaşi lux. În plus, veniturile lor au scăzut şi, astfel, acum caută să folosească la maximum timpul de lucru.

Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, a declarat recent agenţiei Agerpres, că, în acest an, numărul românilor plecaţi la muncă în străinătate care îşi vor petrece concediul în ţară va fi mai mic cu 20% faţă de 2009. Astfel că diminuările sumelor transferate pot fi sezoniere, economiile făcute de o parte dintre cei care lucrează în străinătate urmând a fi contabilizate în contul anului viitor. Laurenţiu Gheorghe