Depozitele cu scadenţa mai mare de doi ani aduc un câştig real de 4%

Băncile comerciale plătesc dobânzi mai ridicate persoanelor fizice care plasează economiile pe o perioadă mai lungă Structura depozitelor arată faptul că populaţia a început să se

Băncile comerciale plătesc dobânzi mai ridicate persoanelor fizice care plasează economiile pe o perioadă mai lungă

Structura depozitelor arată faptul că populaţia a început să se orienteze spre plasamentele pe termene lungi. Asta pentru că dobânzile oferite de sistemul bancar pentru depozitele în lei cresc pe măsură ce scadenţa este mai mare. Pe de altă parte, instituţiile de credit nu încurajează economisirea în valută pe termen lung.

Peste 35 miliarde de lei însumau depozitele la termen, constituite atât în monedă naţională, cât şi în valută, la sfârşitul primului semestru al anului curent. Datele publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată faptul că soldul total al depozitelor bancare ale populaţiei s-a majorat cu aproape 21% de la începutul lui 2007.
Iar principalul motor de creştere a fost segmentul economisirii în lei. Astfel, aproape 64% din soldul total al depozitelor era denominat în lei, la finalul primului semstru. Comparativ cu decembrie 2006, ponderea s-a majorat cu aproximativ un punct procentual.

Peste 10% din depozite, maturitate de peste un an

Simultan cu ritmul mai alert de creştere a depozitelor în lei, populaţia a început să se orienteze spre plasamentele realizate pe perioade de timp din ce în ce mai lungi. Chiar dacă cele mai multe depozite au o scadenţă de trei luni, datele BNR arată o tendinţă ascendentă a economiilor cu scadenţa mai mare de un an.

La începutul anului, depozitele din această categorie însumau 1,9 miliarde de lei, adică aproape 9% din totalul economiilor efectuate în lei. În schimb, la jumătatea lui 2007, depozitele constituite pe o perioadă mai mare de un an au urcat la aproape 2,4 miliarde de lei, ponderea fiind cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din luna ianuarie. Motivul acestei evoluţii ţine de diferenţierea dobânzilor oferite de sistemul bancar în funcţie de scadenţă.

Astfel, rata medie pentru plasamentele cu durata iniţială de până la un an era, în luna iunie, de 6,51%.
Pe de altă parte, în cazul depozitelor cu durata iniţială de până la doi ani, rata medie anuală plătită de băncile comerciale era de 7,09%, în timp ce depozitele cu scadenţa mai mare de doi ani erau remunerate cu o dobândă anuală de 7,16%. Iar în condiţiile în care proiecţia de bază a Băncii Naţionale arată o scădere a ratei inflaţiei până la 3,5% la finele primului semestru din 2009, dobânzile de peste 7% pot aduce un câştig real anual chiar şi de 4%.

Spre deosebire de piaţa depozitelor în monedă naţională, plasamentele în euro pe termen lung nu sunt încurajate de sistemul bancar.

Motivul principal ţine de faptul că multe instituţii de credit pot obţine linii de finanţare de la banca-mamă.

Depozitele în euro de peste doi ani au o dobândă sub 3%

În timp ce dobânda medie aferentă unui depozit cu durata iniţială mai mică de un an este de 3,37%, scandenţele mai lungi de doi ani sunt remunerate cu o dobândă de numai 2,03%.

Mai mult, comparativ cu începutul acestui an, rata medie la depozitele pe termen de peste doi ani a scăzut cu aproximativ 1,6 puncte procentuale. Iar această diferenţiere a dobânzilor a influenţat evoluţia economiilor populaţiei în valută. Astfel, la finele lui iunie, depozitele în euro cu scadenţa mai mare de un an însumau numai 86 milioane de euro (mai puţin de 3% din soldul în valută), nivelul fiind cu numai 13% mai mare decât cel de la începutul anului.

Aproximativ 40% din depozite sunt înregistrate în Bucureşti

Cele mai multe depozite ale populaţiei (38% din soldul total) sunt înregistrate în Capitală. Totodată, ponderea economiilor din Bucureşti s-a menţinut aproape constantă pe parcursul ultimelor şase luni.
Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe economii ale populaţiei este Clujul, cu aproape 5% din soldul total al depozitelor la termen. În plus, populaţia din această regiune a strâns economii într-un ritm mai alert decât media la nivel naţional. Astfel, ponderea depozitelor din Cluj s-a majorat, în primul semestru, cu 0,5 puncte procentuale.

La polul opus, în judeţul Giurgiu, economiile persoanelor juridice reprezintă numai 0,4% din soldul naţional. Iar în primele şase luni, soldul depozitelor a crescut cu mai puţin de 10%, sub nivelul înregistrat la nivelul întregii ţări.