Depozite moderne cu bani de la UE

Poţi obţine finanţare nerambursabilă de până la două milioane de euro pentru o astfel de investiţie. Pentru ca produsele alimentare româneşti să poată circula în spaţiul comunitar, ele trebuie să fie depozitate la standarde europene de siguranţă alimentară.

La nivel naţional, depozitele cu temperatură controlată nu reuşesc să acopere cererea venită din partea procesatorilor. De aceea, „unii producători sunt forţaţi să-şi păstreze stocurile chiar şi în Ungaria, unde găsesc condiţii de depozitare şi manipulare conforme cu cerinţele de siguranţă alimentară în vigoare”, explică Felix Lucuţar, managing partner la Agriculture Capital &Engineering.

În sprijinul lor, fondurile europene pot fi accesate şi pentru construcţia de depozite cu temperatură controlată, atât pentru activităţile angro, cât şi pentru prestarea de servicii logistice pentru terţi.

Cât costă?

Un depozit frigorific construit pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi costă între 3,65-4,5 milioane de euro, în funcţie de numărul de paleţi plasaţi pe verticală, de gradul de automatizare şi de temperatura de păstrare a produselor. Aproximativ 20% din valoarea totală a investiţiei acoperă uzina de frig, iar cu cât aceasta este mai eficientă, cu atât costurile de operare sunt mai mici, chiar dacă efortul financiar este mai ridicat.

Ce venituri poţi obţine?

„În general, o investiţie performantă acoperă surplusul plătit iniţial în mai puţin de doi ani, şi poate asigura funcţionarea pe o perioadă de 20 de ani în condiţii de eficienţă energetică”, completează Lucuţar. Dacă eşti interesat să obţii o astfel de finanţare trebuie să iei în calcul un grad de ocupare al depozitului de 50%- 75% din suprafaţa acestuia.

Veniturile pe care le poţi obţine provin din activităţi de depozitare, manipulare, altele specifice (picking, cross docking) sau chiar comercializarea angro. Tarifele solicitate în prezent pentru depozitare variază între 0,8-1,4 euro/tonă/zi, iar cele pentru manipulare sunt de aproximativ 2,5 euro/palet.

Dacă faci un simplu calcul, vei constata că poţi obţine un câştig anual de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă şi profiturile ce provin din celelalte servicii prestate. Astfel, vei putea încasa un profit anual de cel puţin 0,5 milioane de euro, cu toate că o astfel de investiţie se recuperează, de obicei, după, 4-5 ani. Totuşi, dacă poziţionezi depozitul în proximitatea unui oraş important, cu acces la infrastructură, poţi recupera sumele investite chiar şi în trei ani.

Cine poate aplica?

Construcţiile de acest tip sunt finanţare în proporţie de 50%, prin măsura 123- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, cu condiţia ca ajutorul nerambursabil să nu depăşească suma de două milioane de euro.

Poţi aplica pentru finanţare chiar şi dacă reprezinţi o întreprindere mare, cât timp nu ai mai mult de 750 de angajaţi şi ai o cifră de afaceri de sub 200 milioane de euro. Alţi beneficiari pot fi asociaţiile familiale, microîntreprinderile, asociaţiile cooperatiste sau grupurile de producători.

Banii de la UE acoperă construcţia depozitului, realizarea infrastructurii interne, achiziţionarea mijloacelor de transport frigorifice, procurarea rafturilor, a dotărilor de laborator şi a cântarelor, precum şi a programelor de software necesare pentru gestiunea stocurilor.


Nu sunt considerate, însă, cheltuieli eligibile terenul pe care va fi amplasată construcţia, TVA-ul aferent achiziţiilor şi nici costurile de cofinanţare. Dosarul tău va cuprinde documentaţia standard: studiul de fezabilitate, bilanţul pe anul 2008, certificatul de urbanism, toate avizele necesare şi un document care să ateste statutul tău juridic. 

Acte la dosar

-Studiu de fezabilitate
-Bilanţ contabil pe anul precedent sau declaraţie de inactivitate, după caz
-Documente care să ateste dreptul de proprietate, de chirie sau de concesiune asupra terenului
-Certificat de urbanism
-Acord de mediu
-Datele băncii şi datele contului prin care se va derula proiectul
-Certificate fiscale şi cazier fiscal indemn
-Cazier judiciar al reprezentantului legal
-Notificare DSVSA care să ateste conformitatea cu legislaţia sanitar-veterinară
-Avizul sanitar emis de Direcţia de Sănătate Publică
-Certificat constatator

La ce uşi batem

1. Firma de consultanţă
2. Agenţia de Mediu
3. Direcţia Sanitar-Veterinară
4. Administraţia Financiară
5. Direcţia de Sănătate Publică
6. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
7. Agenţia de Plăţi

Paşi de urmat

1. Alegerea consultantului
2. Pregătirea documentaţiei
3. Solicitarea de oferte de la furnizori pentru echipamente
4. Întocmirea studiului de fezabilitate
5. Solicitare certificat ORC, certificat fiscal, cazier fiscal, cazier judiciar, adeverinţe etc.
6. Completarea cererii de finanţare
7. Predarea proiectului
8. Declararea eligibilităţii proiectului
9. Semnarea contractului de finanţare
10. Alegerea proiectantului
11. Depunerea proiectului tehnic
12. Implementarea proiectului
13. Întocmirea dosarelor de achiziţie
14. Construirea fabricii
15. Întocmirea dosarelor de plată

Adrese utile

-www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
-www.madr.ro Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
-Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644

De la hotel la depozit frigorific

Este manager de hotel, însă a avut curajul de a investi în industria alimentară. Mona Petre a aplicat pentru un proiect din fonduri structurale în valoare de cinci milioane de euro. Banii sunt destinaţi construcţiei unui depozit frigorific pentru produse congelate din carne.

După ce compania a cumpărat un teren la marginea Bucureştiului, în comuna Popeşti-Leordeni, conducerea a avut ideea de a amplasa acolo un depozit frigorific pentru carne congelată. Mona Petre spune că cererea este destul de mare pe acest segment de investiţii.

Industria alimentară, investiţie sigură

„În prezent, cred că necesarul de depozite frigorifice din România este de aproape 40-45%”, estimează Mona Petre. Ca să aplice la o finanţare europeană, Mona Petre a luat legătura cu o firmă de consultanţă. „Ei au făcut absolut tot, începând cu întocmirea dosarelor şi până realizarea proiectului propriu-zis”, spune managerul. Valoarea totală a proiectului este de cinci milioane de euro plus TVA, iar valoarea eligibilă, adică banii rambursaţi de UE, este de două milioane de euro.

Procedurile de achiziţie sunt complicate

Mona Petre spune că, în relaţia cu statul, orice investitor trebuie să „ţină piept” birocraţiei excesive. „Ca în orice afacere care necesită vizite la ghişeu, trebuie să faci multe drumuri, cu o mie de acte”, spune investitorul. Firma a semnat contractul cu Agenţia de Plăţi în septembrie 2008, însă procedurile de achiziţie sunt anevoioase.

Mona Petre investeşte 5 milioane de euro  Foto: Marian Vilău

Sunt prea mulţi paşi pentru ca dosarul să reuşească să fie aprobat, iar timpul foarte mare de aşteptare se traduce prin pierderi importante pentru companie”, spune Mona Petre. Aceasta mai spune că dacă nu ar fi aplicat la o finanţare europeană, probabil că ar fi terminat mai repede investiţia. Totuşi, în acest caz, nu ar mai fi primit sprijinul nerambursabil. În afară de fondurile structurale, Mona Petre spune că ar fi avut la îndemână varianta autofinanţării sau a împrumutului bancar.

Fonduri europene sau autofinanţate?

Prin fonduri europene primeşte înapoi chiar şi 40% din valoarea investiţiei. Iar cum lichidităţile reprezintă principala problemă în vreme de criză, Mona Petre merge pe varianta banilor din fonduri structurale. Managerul spune că, dacă vrei să aplici pentru un sprijin european, cel mai bine ar fi să apelezi la o firmă specializată.

„Cei de la compania de consultanţă ştiu cum anume trebuie întocmit un dosar pentru a nu fi respins”. Fericită că a reuşit să obţină o sumă importantă, Mona Petre spune că următoarea investiţie va fi tot de cinci milioane de euro şi tot în industria alimentară. „La anul vrem să inaugurăm tot un depozit, însă, de data aceasta, va fi unul pentru fructe şi legume congelate”.