Creditele de consum alimentează riscurile din sistemul bancar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aceste împrumuturi reprezintă, în prezent, 78% din totalul creditelor pentru populaţie. Apetitul românilor pentru achiziţia de bunuri de larg consum pe credit continuă să afecteze

Aceste împrumuturi reprezintă, în prezent, 78% din totalul creditelor pentru populaţie.

Apetitul românilor pentru achiziţia de bunuri de larg consum pe credit continuă să afecteze stabilitatea sistemului bancar autohton. La aceasta contribuie şi evaluarea deficitară a riscurilor şi instabilităţilor de pe pieţele valutare, de către persoanele care se împrumută. Pericolul instabilităţii din mediul bancar îşi poate găsi rezolvarea începând cu 1 ianuarie 2008.

Structura actuală a creditelor acordate populaţiei continuă să genereze riscuri suplimentare, din cauza înclinaţiei accentuate de îndatorare pentru achiziţionarea de bunuri de consum. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, consideră că riscurile sunt determinate în principal de doi factori.

Primul se referă la ponderea ridicată, de 78% a creditelor de consum în totalul împrumuturilor pentru populaţie, iar cel de-al doilea la deprecierea mai rapidă a bunurilor achiziţionate pe credit, comparativ cu perioada de amortizare a împrumutului.

În opinia analistului Bogdan Baltazar, riscurile sunt determinate, în primul rând, de o analiză şi o evaluare incorecte a riscurilor specifice. "De exemplu, cei care se împrumută într-o monedă, alta decât cea în care îşi încasează veniturile salariale, se expun unui risc suplimentar, fiind afectaţi direct de evoluţia cursului de schimb.

Ameninţarea este cu atât mai mare cu cât peste jumătate din totalul creditelor acordate sunt în valută." Analistul a mai precizat pentru "Adevărul", faptul că relaxarea normelor de creditare de către banca centrală este, de asemenea, în măsură să alimenteze riscurile la nivel de sistem.

Argumentul principal al lui Baltazar este că un grad de îndatorare de 70% poate fi un factor de risc, mai ales că în România avem de-a face cu salarii mici. Referitor la ponderea ridicată a creditelor de consum, Baltazar confirmă opinia prim-viceguvernatorului şi adaugă faptul că, spre deosebire de un credit pentru companii, a cărui simplă utilizare poate genera venituri, unul de consum presupune costuri suplimentare şi de întreţinere.

Analistul este de părere că, odată cu adoptarea reglementărilor BASEL II, preconizată să aibă loc la 1 ianuarie 2008, dezvoltarea creditului de consum va fi uşor frânată. În plus, pentru că analizarea dosarelor de credit se va face după criterii mai exigente, o parte a riscurilor se vor diminua. Conform datelor disponibile în raportul asupra Comportamentului financiar al populaţiei, restanţele românilor s-au ridicat, la sfârşitul lunii septembrie, la valoarea de 989 milioane de lei, reprezentând aproximativ 1% din valoarea creditelor curente.

Doar 14% din IMM-uri se împrumută la bancă

Potrivit surselor din piaţa bancară, nivelul aşa-numitelor credite îndoielnice a fost de 0.28% din totalul împrumuturilor în luna septembrie.

În ultima perioadă, băncile şi-au orientat tot mai mult ofertele spre segmentul IMM-urilor şi al marilor companii, mai ales că piaţa de retail se apropie de saturare. Potenţialul de creştere pe acest segment este foarte mare, ţinând cont că doar 14% din IMM-uri şi companii apelează la un credit. "Finanţările pentru IMM-uri reprezentau, în septembrie 2007, 63% din totalul creditelor acordate companiilor.

Dacă riscul creditării va creşte şi condiţiile de lichiditate de pe plan internaţional vor fi mai restrictive, este posibil ca această tendinţă să se modereze", a explicat Florin Georgescu. La mijlocul lui 2007, volumul creditelor acordate firmelor de talie mică şi mijlocie a fost cu 34% mai mare faţă de anul precedent.
Oficialul BNR a explicat că majorarea se datorează, în principal, creşterii numărului de agenţi economici care se împrumută, şi nu majorării sumelor împrumutate.

Finanţare slabă şi pentru marile companii

Statisticile băncii centrale arată că aproape jumătate din împrumuturile contractate de IMM-uri sunt credite de trezorerie (n.red.: destinate acoperirii datoriilor către bugetul de stat). O treime revine finanţărilor pentru investiţii în echipamente, în timp ce împrumuturile imobiliare reprezintă aproximativ 10% din total.
Florin Georgescu spune că finanţarea se menţine la cote reduse şi pentru marile companii.

Astfel, la mijlocul anului, creditele reprezentau doar 8% din pasivul companiilor. În medie, 14% din totalul firmelor mari s-au împrumutat de la o bancă. Cea mai mare parte a corporaţiilor se bucură de o susţinere financiară din partea companiilor-mamă, care se împrumută în afara ţării, acolo unde marjele de profit şi dobânzile sunt mai mici. Statisticile BNR arată că aproximativ 50% din totalul creditelor pentru companii provin din afara ţării.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite