Băncile nu renunţă la profitul din finanţarea populaţiei

Marja dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a rămas în jurul a 10%, de la începutul anului Băncile nu renunţă la marja dintre dobânzile pe care le percep pentru credite şi

Marja dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a rămas în jurul a 10%, de la începutul anului

Băncile nu renunţă la marja dintre dobânzile pe care le percep pentru credite şi cele pe care le oferă la depozite. De la începutul acestui an, diferenţa dintre cele două rate a scăzut cu numai 0,5 puncte procentuale. Dar o parte din această scădere poate fi pusă şi pe faptul că multe bănci au lansat credite cu dobânzi promoţionale.

Costul mediu total al unui credit de consum, acordat în lei, a fost, în luna mai a anului curent, de 18,35%, un nivel aproape similar cu cel din aprilie 2007. Totodată, datele publicate de Banca Naţională arată faptul că dobânda anuală efectivă a unui împrumut pentru locuinţe era, în mai, de 9,29%, în creştere cu aproape 0,7 puncte procentuale faţă de luna aprilie. Mai mult, comparativ cu începutul anului, costurile percepute de instituţiile de credit pentru împrumuturile acordate populaţiei nu s-au modificat semnificativ.

Astfel, ţinând cont şi de faptul că dobânzile plătite de băncile comerciale pentru depozitele la termen în lei s-au menţinut, în primele cinci luni ale anului, aproape de 7%, rezultă că marja dintre dobânzile active şi cele pasive este de aproximativ 10 puncte procentuale.

Printre cele mai scumpe credite din Europa

Activitatea de creditare a populaţiei este una dintre cele mai profitabile pentru băncile româneşti. Asta pentru că dobânzile percepute pentru împrumuturi sunt printre cele mai mari. Pentru comparaţie, în Ungaria, dobânda anuală a unui împrumut pentru consum acordat în forinţi era, la nivelul lunii mai, de circa 17,8%, o rată cu numai un punct procentual mai mică decât cea din România.

În plus, creditele pentru locuinţe acordate în monedă locală sunt cu circa un punct procentual mai mari decât cele din ţara noastră. Totuşi, marja dintre dobânzile active şi cele pasive din Ungaria este mai mică de opt puncte procentuale. Iar în Ungaria, dobânda de politică monetară este de 7,75% (faţă de 7% în ţara noastră), în condiţiile unei rate anuale a inflaţiei de 8,5% (faţă de 3,8% în România).

Pe de altă parte, condiţiile din piaţa monetară românească împiedică, cel puţin momentan, diminuarea diferenţei dintre dobânzile active şi cele pasive. Astfel, de la începutul acestui an, dobânzile la care băncile comerciale se pot împrumuta din piaţa monetară au coborât chiar şi până la 2% - 3%, dar au atins şi niveluri superioare de 15% - 20% sau maximul de 54% înregistrat la finele lunii aprilie.

Adică, preţul la care băncile pot obţine resurse din piaţa monetară înregistrează un grad ridicat de volatilitate, fiind riscantă reducerea bruscă a costului aferent împrumuturilor acordate segmentului de retail.