Băncile-mamă nu pot lua oricum bani din România

Sucursalele locale ale băncilor străine au linii de credite de peste 20 de miliarde de euro care nu pot fi lichidate imediat, susţine şeful BNR. Chiar dacă băncile străine se confruntă cu probleme majore în ţările de origine, acestea nu pot să-şi retragă capitalurile investite în România, a precizat ieri Mugur Isărescu.

Totalul liniilor de creditare atrase de băncile româneşti din străinătate este de 23 de miliarde euro şi este imposibil juridic, bancar şi faptic ca aceşti bani să fie retraşi, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Aproximativ 90%, deci 20 de miliarde de euro din aceste resurse, sunt fonduri de la băncile-mamă către băncile în care au capital din România. Iar 63% - aproximativ 14 miliarde euro - au scadenţe mai mari de un an, deci este imposibil juridic, bancar şi faptic ca aceşti bani să fie retraşi, chiar dacă băncile-mamă au probleme majore”, a explicat Isărescu. El a mai precizat că băncile-mamă au un control limitat asupra filialelor din România, care se află sub reglementările BNR.

Filialele nu sunt legate ombilical de centru

“Se creează ideea că ar fi un fel de cordon ombilical între băncile din străinătate şi subsidiarele din România. Băncile-mamă nu au acces direct asupra creditării, a capitalului, decât prin numirea conducerii băncilor, care se află sub reglementarea BNR”, a mai spus şeful Băncii Naţionale.

Isărescu a reamintit că băncile din România sunt foarte bine capitalizate şi că gradul ridicat de solvenţă arată acest lucru.În consecinţă, potrivit guvernatorului BNR, România nu are neapărată nevoie de majorarea plafonului de garantare a depozitelor, având în vedere că peste 90% din depozite sunt sub 20.000 euro. “Suntem gata să majorăm şi noi nivelul, ca să nu creăm concurenţă neloială. Poziţia BNR este să facem exact ce face şi Uniunea Europeană”, a spus Isărescu.

Piaţa valutară, sub supraveghere

În legătură cu evoluţia cursului de schimb, şeful BNR a precizat că nu a urmărit să sprijine leul, ci să sprijine funcţionarea corectă a pieţei valutare.

“A te juca pe ecran cu cotaţiile este un mare păcat într-o piaţă care se doreşte funcţională, aşa că am vrut să vedem care sunt cotaţiile reale, să verificăm dacă ceea ce este pe ecran este şi în realitate”, a explicat Isărescu, referindu-se la intervenţiile directe în piaţa valutară efectuate recent de BNR.