Banca Mondială atrage atenţia asupra riscului finanţărilor în valută

Expunerea pe valută a circa jumătate din totalul împrumuturilor contractate de instituţiile de credit din România, Ungaria, Ucraina şi statele baltice îngrijorează Banca Mondială, se arată

Expunerea pe valută a circa jumătate din totalul împrumuturilor contractate de instituţiile de credit din România, Ungaria, Ucraina şi statele baltice îngrijorează Banca Mondială, se arată într-un raport realizat de instituţia internaţională.

"Fluxul datoriilor private a crescut în regiune (Europa şi Asia Centrală - n.r.) de la 0,4 miliarde de dolari în 2001 la 144 miliarde de dolari în 2006, reprezentând circa două treimi din totalul înregistrat în ţările în curs de dezvoltare. Împrumuturile externe substanţiale de către bănci din mai multe ţări, în special din Estonia, Ungaria, Kazahstan, Letonia, Lituania, Rusia şi Ucraina au determinat o creştere importantă a creditului, alături de presiuni inflaţioniste. Există temeri referitoare la expunerea pe valută a sectoarelor bancare în ţări precum Ungaria, România, Ucraina şi statele baltice, unde jumătate din valoarea totală a creditelor este denominată în valută", se spune în raport.

Creşterea semnificativă a împrumuturilor externe contractate de băncile comerciale poate fi rezultaltul unui proces normal pentru ţările în curs de dezvoltare. Avansul ar putea fi justificat şi de existenţa unor investiţii profitabile. În cazul în care cadrul de reglementare naţional promovează practici bancare sănătoase, o alocare eficientă a creditelor şi un management adecvat al riscului, evoluţiile menţionate nu sunt riscante, conform sursei citate.

Riscuri din cauza creditelor de consum în monede străine

Împrumuturile externe pot deveni însă riscante pe plan macroeconomic şi de stabilitate financiară în cazul în care băncile deţin portofolii defectuoase de valute, maturităţile sunt scurte, sau dacă aceste împrumuturi sunt utilizate pentru creditarea sectorului privat, în special pentru acordarea de credite de consum şi ipotecare, fără exercitarea unui control prudenţial suficient de eficient.

"Mai multe ţări care au combinat intrări masive de capital cu un boom în creditul neguvernamental ar putea fi vulnerabile faţă de aceste riscuri. Între 2001 şi 2005, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Letonia, Lituania, Nicaragua, România, Rusia şi Ucraina au înregistrat creşteri importante ale creditului alături de avansul împrumuturilor în valută contractate de bănci", se arată în raport.

În intervalul 2000-2006, băncile româneşti au împrumutat 2,02 miliarde de euro, cu mult sub nivelul înregistrat în Ungaria, de 6,8 miliarde de euro. Valoarea totală a creditelor ţărilor cu venit mediu, categorie în care este încadrată şi România, a fost de 117,6 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Mondiale.