Acţiunile mai puţin lichide: riscuri mai mari, dar câştiguri pe măsură

Anul trecut, titlurile Mechel au adus cel mai mare randament la Bursă, de 721,4% Deşi nu ies în evidenţă în cadrul şedinţelor zilnice de tranzacţionare, o serie de societăţi listate

Anul trecut, titlurile Mechel au adus cel mai mare randament la Bursă, de 721,4%

Deşi nu ies în evidenţă în cadrul şedinţelor zilnice de tranzacţionare, o serie de societăţi listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) formează o categorie îndrăgită de investitori cu experienţă: riscurile asociate plasamentelor sunt foarte mari şi, de cele mai multe ori, compensate de randamentele obţinute.

Anul trecut, cea mai bună performanţă a fost adjudecată de un emitent tranzacţionat la categoria a II-a a Bursei: Mechel Târgovişte (COS). Deşi media valorii tranzacţiilor zilnice a fost de numai 3.416 lei în 2006, cei care au mizat pe acţiunile COS au obţinut un profit anual de 721%. După ce în fiecare trimestru din ultimii cinci ani compania a fost pe pierdere, producătorul de oţel a intrat pe profit, după privatizare, în trimestrul III din 2006. "Deşi sunt mai puţin lichizi şi poate mai puţin transparenţi, astfel de emitenţi oferă oportunităţi mari de câştig. Este drept că riscurile sunt mai mari ca urmare a lichidităţii scăzute, dar cei care şi le asumă şi urmăresc în mod frecvent piaţa pot obţine câştiguri de invidiat", a declarat, pentru Adevărul, Răzvan Paşol, preşedintele casei de brokeraj Intercapital.

50% din emitenţi, tranzacţii zilnice sub 7.000 de euro

Din cele 63 de companii listate la BVB, 31 au obţinut anul trecut tranzacţii medii zilnice sub 7.000 de euro. Potrivit unei statistici realizate de Vanguard, doar 49 de societăţi (atât de la BVB, cât şi de pe fosta piaţă Rasdaq) au reuşit să depăşească pragul de 7.000 de euro, valoarea medie zilnică a transferurilor.

Codul Bursier stabileşte condiţii de lichiditate numai pentru primele două categorii de la BVB (minimum 7.000 de euro pentru prima categorie şi, respectiv, 2.000 de euro pentru cea de a doua). Astfel că o societate, chiar dacă are o lichiditate foarte mică, poate să rămână la cota Bursei, la categoria a III-a. "În cazul companiilor care nu mai corespund condiţiilor impuse de operatorul de piaţă, acestea pot fi retrogradate la necotate sau pe fosta piaţă Rasdaq. Desigur, pot fi şi cazuri în care Consiliul Bursei decide menţinerea la o anumită categorie a unei societăţi care nu mai îndeplineşte condiţiile impuse, însă se dovedeşte a avea potenţial", explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest Focşani.

La rândul său, Răzvan Paşol susţine că societăţile nelichide nu trebuiesc neapărat catalogate ca fiind neatractive. "Acestea alcătuiesc o categorie eterogenă. Astfel, aici pot fi înregistrate atât cele mai bune randamente anuale, dar şi cele mai mari pierderi", explică Răzvan Paşol.

De exemplu, cea mai mare depreciere, de aproape 60%, a aparţinut acţiunilor Carbid Fox Târnăveni (CRB). Societatea a ocupat şi cu un an în urmă prima poziţie în topul celor mai mari scăderi de preţ. Carbid Fox a fost delistată anul trecut.

Condiţiile de lichiditate pentru emitenţii listaţi la Bursă

Codul Bursier stabileşte indicatori de lichiditate a acţiunilor pentru emitenţii admişi în primele două Categorii ale Bursei. Pentru Categoria I, indicatorii de lichiditate ai acţiunilor trebuie să aibă următoarele valori:

- rata anuală a zilelor cu tranzacţii va fi de minimum 80%;

- numărul mediu zilnic de tranzacţii va fi de minimum 5 tranzacţii/zi;

- valoarea medie zilnică a tranzacţiilor va fi de minimum 25.000 de lei/zi (peste 7.000 de euro);

- rata anuală a acţiunilor tranzacţionate în funcţie de free-float (n.red.: acţiunile care circulă liber în piaţă) va fi de minimum 3%.

Pentru Categoria a II-a:

- rata anuală a zilelor cu tranzacţii va fi de 40%;

- numărul mediu de tranzacţii va fi de minimum 2 tranzacţii/zi;

- valoarea medie zilnică a tranzacţiilor va fi de minimum 2.000 de lei/zi;

- rata anuală a acţiunilor tranzacţionate în funcţie de free-float va fi de minimum 3%.