Franks, FMI: Suntem îngrijoraţi de revenirea presiunilor pe leu

Banca Naţională a României ar trebui să adopte o atitudine prudentă în politica monetară, în condiţiile în care există probabilitatea revenirii presiunilor asupra leului, însoţite de ieşiri de capital, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, pentru Mediafax.

"În mod cert, noi dorim ca banca centrală să adopte o atitudine prudentă în politica monetară din viitor. Şi motivul pentru care recomandăm prudenţă este că suntem îngrijoraţi de posibilitatea revenirii presiunilor pe curs şi ieşiri de capital", a spus Franks, întrebat dacă banca centrală ar trebui să continue procesul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară.

Leul a a rezistat destul de bine în contextul ultimelor tulburări de pe pieţele financiare, de cele mai multe ori cu ajutorul intervenţiilor indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor bancari.

Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp.

"Există riscuri (...) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări", a declarat Franks.

În ceea ce priveşte riscul ca băncile străine să-şi retragă finanţările din România în perioada următoare, oficialul FMI a arătat că, într-adevăr, unele bănci au redus expunerile pe România, însă altele au majorat-o, astfel că impactul a fost relativ neutru.

Legat de rata rezervelor minime obligatorii, oficialul FMI sfătuieşte banca centrală să nu le reducă acum, pentru că acele rezerve minimme obligatorii asigură una dintre cele mai importante zone de protecţie împotriva unor viitoare probleme în sistemul financiar.

Deficitul structural al Românei va coborî la 0,1% din PIB în 2012

Jeffrey Franks a mai spus că deficitul structural al României va coborî de la 2,8% din PIB în acest an, la 0,1% anul viitor şi va intra astfel în limita a 0,5% din PIB stabilită la cel mai recent summit european.

"Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB - n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar", a declarat Franks.

Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.

Oficialul FMI a arătat că economia României nu creşte la potenţialul său, ceea ce explică deficitul structural mai mic decât cel bugetar. Cele mai recente estimări ale autorităţilor arată că economia României va creşte cu 1,7% în acest an şi aproximativ 2% în 2012.

În primăvara anului viitor, autorităţile române vor încheia un nou acord cu Banca Mondială, de tip preventiv, similar celui cu FMI, prin care România va putea trage bani de la instituţia internaţională dacă va fi necesar, a declarat şeful misiunii FMI în România. Potrivit oficialului FMI, România va primi în zilele următoare de la Banca Mondială tranşa din actualul acord, de 400 milioane de euro.