Ce pot face, individual, țările zonei euro pentru a găsi soluții împotriva crizei?

Lumea întreagă stă cu ochii pe deciziile ce urmează a fi luate în urma summitului Uniunii Europene, și pe potenţialele soluții la criza datoriilor suverane ce ar putea fi implementate la nivel general. Pieţele fac însă tot mai mult diferenţieri între fundamentele statelor membre, şi ţin cont de acestea.

Prin urmare, chiar dacă măsurile pe care respectivele state le-ar putea implementa individual, sunt puţine şi adesea au efecte doar pe termen scurt, punerea lor în practică poate atrage încrederea investitorilor … sau dimpotrivă.

Germania și Franța

Germania, cea mai mare economie din zona euro, este văzută de mulți ca principalul actor din spatele recentelor schimbări, alături de Franța. Excedentul de cont curent și creșterea economică  relativ sănătoasă au ajutat Germania să-și mențină  statutul de cea mai puternică economie din regiune. Cu toate acestea, mulți consideră că abordarea sa prea precaută în vederea soluționării crizei ar putea fi periculoasă pe termen lung. „Excedentul german de cont curent este bazat pe creşterea economisirii”, a declarat Adrian Schmidt, strateg valutar la Lloyds Bank Corporate Markets pentru CNBC. „Dacă restul Europei va economisi mai mult, atunci Germania trebuie să economisească mai puțin, alminteri vom ajunge la un surplus mult prea mare”, a avertizat acesta.

Criticii atenționează, de asemenea, că Germania și Franța au fost primele țări care au încălcat reglementările datoriei publice, incluse în Tratatul de la Maastricht, unul din factorii care au provocat criza datoriilor suverane. „Germania și Franța au oferit un exemplu negativ prin încălcarea regulilor”, acuză Beat Wittman, director executiv al Dynapartners. „Aceste greșeli sunt în proces de corectare”, a menționat acesta.

Wittman este de părere că unul din efectele positive ale crizei este dat de faptul că piețele vor începe să facă distincţii tot mai serioase între economiile zonei euro, şi nu le vor mai trata la comun, în acelaşi grad în care el tratau înainte de criză. „Piețele de capital au început să facă diferențieri între obligațiunile emise de diferitele state ale zonei euro, târziu, abia după criza din Grecia dar această diferențiere este un lucru foarte bine venit” a declarat acesta pentru acelaşi post de televiziune american.

Țările de la periferia zonei Euro

Schimbări de guvern au avut loc în aproape toate țările de la periferia uniunii monetare în ultimul an, dar există totuşi multe îngrijorări cu privire la limitele în care aceste modificări pot fi efectiv puse în practică, şi a efectelor pe care le-ar putea produce. „Noile guverne încearcă să se diferențieze de guvernele anterioare, iar acest lucru poate funcţiona pentru cele 3-6 luni în care avansează cu reformele fiscale și cu măsurile de austeritate, dar  acest efort își pierde treptat din intensitate”, a declarat Sony Kapoor, director la Re-Define, una dintre companiile europene de studii economice.

Soluții colective, care să  țină cont de particularitățile statelor și popoarelor

„Soluțiile trebuie să fie elaborate în mod colectiv. Pe termen scurt, o țară poate implementa foarte puține măsuri, de una singură”, a avertizat Kapoor. Aceste concluzii ar putea descuraja țări precum Irlanda, care au făcut progrese semnificative în a reforma piața muncii și a încuraja investițiile străine. „Efortul statului și poporului irlandez s-a dovedit a fi mai mare decât cel al Greciei”, a declarat Kapoor.