Ne împrumutăm să trecem iarna

20% din costurile încălzirii din această iarnă se vor acoperi din credite externe

cinci luni de iarnă, 3,2 miliarde vor fi asiguraţi din surse proprii, 48 milioane RON din credite interne, iar 856 milioane lei - 20% din costul total - din credite externe cu garanţia statului. Practic, o lună întreagă ţara se va încălzi pe credit.
În legătură cu achiziţia combustibilului pe credit, pentru a trece iarna, Mircea Toader, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, consideră că nu creditul e de incriminat, ci faptul că banii ajung la autorităţile locale prea târziu. Astfel că acestea nu mai au timp să deruleze procedeele de achiziţii publice astfel încât stocurile de iarnă să fie constituite la timp.

Preţul căldurii se poate dubla
Până la 15 octombrie, toate primăriile trebuie să anunţe preţul local de referinţă stabilit. "Există unele localităţi unde creşterea preţului gigacaloriei nu va fi decât de 2-3%, altele cu 10-15%. şi, o a treia categorie, localităţi unde creşterea va fi de 40-70% sau chiar se va dubla", explică secretarul de stat în MAI. Bucureştiul, Deva, şi oraşele din zonele miniere - Paroşeni, Vulcan, au anunţat creşteri de 2-3% faţă de preţul naţional de referinţă al Gcal, de 107,5 lei pe Gcal. La Braşov şi Iaşi, preţul căldurii va creşte cu 40%, iar la Botoşani autorităţile locale au anunţat dublarea preţului Gcal.

Deficit energetic de 1,5 milioane MW
Potrivit specialiştilor din Ministerul Economiei şi Comerţului, consumul de energie electrică va creşte în această iarnă cu 3,5% faţă de iarna trecută, în timp ce cererea de energie termică va creşte cu 2%. "Analiza situaţiilor în iulie arăta un deficit energetic de 300.000 MW pe lună", afirma ministrul economiei şi comerţului, Codruţ şereş, la finalul şedinţei de guvern în care s-a aprobat Programul energetic. Pentru toată iarna, deficitul energetic preconizat este de 1,5 milioane MW. şereş menţiona şi măsurile luate pentru asigurarea cererii interne de energie: deblocarea conturilor Termoelectrica, astfel încât aceasta să-şi poată constitui stocurile, punerea în funcţiune a Termocentralei de la Paroşeni la sfârşitul lui septembrie, creşterea cantităţii de energie furnizată de Electrocentrale Bucureşti pe baza gazelor noi, contractarea de importuri de către Electrica SA de circa 150 MW pe lună, şi reducerea exporturilor Hidroelectrica, cu reorientarea de la export pe piaţa internă a 400.000 MW în trimestrul IV al acestui an.

Energia face un sfert din deficitul comercial
Potrivit unei analize făcute de specialişti din cadrul BNR, impactul balanţei energetice asupra deficitului de cont curent este important atât prin continuitate, cât şi prin magnitudine. În 2005, un sfert din deficitul comercial era datorat deficitului din balanţa energetică. Deşi ponderea deficitului energetic în deficitul comercial s-a redus semnificativ în ultimii ani (în 2001 reprezenta 37%), aceasta s-a făcut pe fondul creşterii exportului de produse petroliere. România este exportator net pentru energia electrică şi produsele petroliere şi importator net pentru combustibili minerali, gaze naturale şi ţiţei brut. Acesta din urmă este reexportat sub forma produselor petroliere, astfel încât principala sursă a deficitului este importul de gaze naturale.

Stocuri necesare ca să trecem iarna:
* lignit: 4.254.000 tone
* huilă: 409.765 t
* Volum de apă în lacuri: grad de umplere 70% (echivalent 2,03 milioane MWh)
* Gaze naturale: 3,5 miliarde metri cubi (volum ce trebuie asigurat până la 16 octombrie)