Cat de greu va atarna leul greu in buzunarul romanilor?

Aparitia pe piata, de la 1 iulie 2005, a leului greu, care isi va pierde patru zerouri din coada, starneste deja temeri in randul romanilor. Vor creste preturile? Cum ne vom descurca, avand in vedere

Aparitia pe piata, de la 1 iulie 2005, a leului greu, care isi va pierde patru zerouri din coada, starneste deja temeri in randul romanilor. Vor creste preturile? Cum ne vom descurca, avand in vedere ca cele doua tipuri de bancnote vor circula o vreme in paralel? Ne vor pacali vanzatorii? Cat de mici ni se vor parea salariile? La toate aceste intrebari, atat oficialii, cat si analistii au raspunsuri linistitoare, desi nu exclud si nici nu minimalizeaza impactul psihologic pe care acesta schimbare il va avea asupra romanilor. Taierea celor patru zerouri din coada leului este teoretic doar o masura tehnica, care nu ar trebui sa ne afecteze la buzunar. Din contra, efectele benefice sunt evidente, avand in vedere ca nu va mai trebui sa platim pentru un kilogram de salam cu 50 de bancnote de 2000 de lei. Totusi, care este riscul sa creasca in mod artificial preturile? Experienta renuntarii la monedele nationale in cele 12 state din spatiul euro, precum si procesele de denominare din alte tari est europene (Rusia, Polonia, Bulgaria), arata ca aparitia noilor bancnote nu a fost insotita de salturi spectaculoase ale preturilor. Mai mult, increderea populatiei in noile monede a crescut, iar bugetele personale au fost mai usor de calculat. Scumpirile nesemnificative de preturi care au urmat aparitiei noilor bani au fost cauzate in primul rand de "rotunjirea" preturilor la comercianti. Adica, daca la supermarket-uri ne-am obisnuit deja cu preturi de genul 199.990 de lei, s-ar putea ca de la 1 iulie 2005 sa vedem in locul popularelor cifre 9, sume rotunde precum 200.000 de lei (adica 20 lei!). Tot experienta tarilor din jur ne arata ca, pe termen scurt, preferinta populatiei pentru valuta ar putea creste, insa oficialii BNR stau linistiti- avem rezerve valutare cat sa prevenim o cadere a cursului leului. In schimb, leul greu poate duce la modernizarea sistemului bancar. In Bulgaria, pentru a scapa de inconvenientul de a avea in buzunar doua tipuri de bancnote in acelasi timp, in loc de dolari populatia s-a orientat catre cardurile bancare. In plus, avand in vedere ca pana in 2009 actualele bancnote ar trebui sa iasa din circulatie, momentul preschimbarii acestora ar putea insemna si scoaterea la suprafata a unor bani negri, care acum ocolesc sistemul oficial, ascunzandu-se in spatele banilor cash. Una peste alta, bancherii si analistii sunt optimisti in ce priveste introducerea leului greu. Ei sustin ca aceasta masura trebuia luata chiar mai devreme, insa 2005 este o optiune buna pentru ca nu este an electoral.
Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD-Societe Generale
"Poate antrena o crestere a preturilor"
Denominarea trebuia facuta mai demult, dar este bine ca se face si acum. Probabil ca nu se putea alege alt moment. Leul greu ar putea antrena o crestere a preturilor, daca procesul nu este controlat asa cum trebuie. Din cate am vazut, masurile adoptate sunt destul de serioase si pot fi o pavaza buna pentru a evita folosirea unei astfel de ocazii de catre comerciantii "nescrupulosi" pentru a rotunji preturile . Afisarea preturilor in ambele variante (n.r. - leul actual si leul greu) timp de un an si jumatate este un lucru bun. Insa, chiar daca unii vanzatori isi vor creste preturile, consumatorii vigilenti pot refuza sa cumpere de la acestia, limitand amploarea unor astfel de initiative.
Daniel Daianu, profesor de economie, fost ministru al Finantelor:
"Cresterea preturilor - limitata de concurenta dintre firme"
2005 ar consfinti un succes notabil al BNR, de a reduce inflatia la o singura cifra. In mod constant, Banca Nationala a legat introducerea leului greu de progresele privind dezinflatia. Nu mi se pare ca 1 iulie 2005 este un moment nepotrivit pentru denominare. In ce priveste preturile, cresterea lor s-a putut observa si la introducerea euro. Deci este normal sa ne asteptam la o crestere a preturilor, insa aceasta va fi temperata de concurenta dintre firme. Daca, intr-un scenariu foarte pesimist, populatia ar anticipa un puseu inflationist, s-ar putea sa asistam la o "fuga" de leu, inspre valuta, insa aceasta nu va afecta negativ cursul de schimb, deoarece BNR are rezerve suficiente pentru a stabiliza situatia.
Dan Pascariu, presedinte HVB Bank:
"Unii se vor simti saraci pentru ca nu mai sunt milionari"
Denominarea leului trebuia facuta. Ca va fi in 2005 sau alta data, nu cred ca are relevanta. Insa, in mod cert, nu se putea face intr-un an electoral. Efectele denominarii vor fi mai mult de natura psihologica. Unii se vor simti mai saraci pentru ca nu mai sunt milionari, altii se vor bucura ca nu mai sunt nevoiti sa lucreze cu atatea zero-uri.
Radu Craciun, analist ABN Amro:
Daca nu continuam reforma, degeaba facem denominare"
In viziunea mea, 2005 este un moment bine ales pentru denominare. In ceea ce priveste inflatia, aceasta poate fi tinuta sub control printr-un set de masuri economice si monetare care si-au aratat rezultatele in ultimii ani. Nu cred in inflatia produsa de rotunjirea preturilor. Aceasta rotunjire se va consuma dupa una, maxim doua luni. Introducerea "leului greu" are efecte pozitive: creste increderea in moneda nationala si micsoreaza asteptarile inflationiste ale inflatiei. In lupta de ani de zile cu inflatia, contributia acestei masuri e mai mica decat ce a unor politici economice si monetare adecvate. Daca nu continuam reforma, degeaba facem denominarea.