După 18 ani de ezitări, România nu a încheiat procesul de privatizare

Statul mai are de transferat investitorilor 30% din capitalul social al companiilor controlate înainte de 1990 În afară de contractele noi, în aşteptarea investitorilor, AVAS mai are pe

Statul mai are de transferat investitorilor 30% din capitalul social al companiilor controlate înainte de 1990

În afară de contractele noi, în aşteptarea investitorilor, AVAS mai are pe cap şi contractele reziliate.

Dificultatea cea mai mare în acest moment nu mai este legată nici de calitatea ofertei, nici de contextul internaţional. Condiţiile, impuse de profilul de membru al unei pieţe puternic competitive, nu mai permit acordarea de stimulente sau orice fel de alte concesii.

Cu atât mai puţin impunerea unor clauze sociale. Este de notorietate lecţia de economie de piaţă pe care a predat-o autorităţilor Comisia Uniunii Europene, care a întors din drum contractul de privatizare semnat cu Ford pe motiv de incompatibilitate cu standardele europene în materie de ajutor de stat.

Comisia Europeană a cerut AVAS ca la vânzarea pachetelor majoritare de acţiuni ale statului să se comporte ca un investitor privat prudent, adică să valorifice pachetele de acţiuni la cel mai bun preţ posibil. Şi, astfel, statul român a fost obligat să accepte dublul sumei pe care o convenise iniţial cu Ford.

Aşa ceva nu s-a mai văzut în istoria privatizărilor postdecembriste. Şi nici nu o să se mai vadă, pentru că o serie de alte privatizări au fost întoarse din drum pentru reluarea formalităţilor în conformitate cu directiva europeană.

Optimism temperat de noile condiţii

Însă, programul de privatizare mai are 69 de companii de stat ce se apropie de un capital social de mai multe miliarde euro. Valoarea lor de piaţă este apreciată cel puţin dublu. Aşa rezultă din declaraţia domnului Teodor Atansiu, preşedintele AVAS, care anticipează contracte de 1,5 miliarde de lei anul acesta (aproximativ 400 milioane de euro). Pe de o parte, realizările de anul acesta nu justifică optimismul.

Pe de alta parte, termenele de privatizare prelungite vor diminua semnificativ veniturile din privatizare, atâta timp cât unele dintre acestea vor continua să producă pierderi, iar altele, incomplet restructurate, vor aduce venituri bugetare sensibil mici sub administraţia de stat, sub cea privată.

S-a ajuns la nucleul dur al privatizării

Portofoliul AVAS continua la începutul lunii iulie să numere încă 400 de societăţi comerciale privatizabile, respectiv 90% din companiile la care statul mai este acţionar. De exemplu, Romtelecom S.A. se află în portofoliul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei din anul 2001. În schimb, au revenit la AVAS toate companiile care trecuseră înainte de 2004 în portofoliul Ministerului Industriei si Comerţului (actualul Minister al Economiei şi Finanţelor).

Programul de privatizare al AVAS pentru acest an a inclus 60 de societăţi cu acţionariat majoritar de stat. Până la începutul lunii iulie fuseseră încheiate contracte de vânzare - cumpărare de acţiuni pentru doar trei societăţi cu un capital majoritar de stat (MASTER S.A. Bucureşti, SPID S.A. Târgu Mureş şi OLIMP ESTIVAL 2002 S.A. Olimp) şi pentru 18 pachete minoritare de acţiuni.

În diferite stadii ale procesului de privatizare se găsesc alte 16 societăţi comerciale, dintre care opt cu un capital majoritar de stat. În ceea ceea ce priveşte metodele de privatizare ce vor fi folosite de structurile de specialitate, preponderentă va fi metoda licitaţiei cu strigare", afirmă preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu. În afară de recuperarea decalajului de privatizare prognozat, AVAS mai trebuie să gestioneze şi activitatea de reprivatizare.

Deşi monitorizarea postprivatizare a încetat pentru un număr de 5.400 de contracte, statul s-a reîmproprietărit de pe urma a aproape 1.500 de contracte reziliate (repartizate conform infografiei).

Rezilierile fac parte din regula jocului

În prezent, AVAS mai monitorizează 4.100 de contracte de privatizare pentru un număr de 3.571 de societăţi privatizate. Dar recuperarea datoriilor rezultate din angajamente se dovedeşte a avea un dublu risc: fie cheltuieli mari, ce nu se mai justifică, fie rezilierea altor contracte (ceea ce în final înseamnă tot costuri acoperite din veniturile AVAS).

Neîndeplinirea obligaţiilor contractuale. În principal, clauzele investiţionale, cele referitoare la contractul colectiv de muncă etc.

Rezilierea contractului este o măsură extremă, care se aplică ca ultimă soluţie, atunci când toate celelalte mijloace au dat greş. Mă refer aici la notificări, amânări, eşalonări, penalităţi, executări de gaj etc. După rezilierea contractului, în funcţie de starea societăţii, se optează pentru reprivatizare sau lichidare.

Toate sumele datorate sunt recuperate de la cumpărător, prin executarea garanţiilor sau prin instanţă. Iată, de exemplu, în ultimii ani am reziliat contractele pentru Moldosin Vaslui, Somvetra Gherla, GES Boldeşti-Scăieni, I.C.Felix, Metalurgica Vlăhiţa sau Upruc UTCH Făgăraş. O parte a mers în lichidare, altele mai au şanse la privatizare, vom vedea.

Rezilierile anulează succesul Ford din Dolj

Contractele reziliate au reprezentat o constantă pe întreg cuprinsul ţării. Campion absolut este judeţul Olt. Din diferite motive, au eşuat 24% dintr-un total de 240 de contracte de vânzare-cumpărare încheiate. Urmează Sălaj şi Mureş, cu 22%, respectiv Mureş, 18%. Deşi are numărul cel mai mare de contracte reziliate, 120, Capitala nu a depăşit însă un "default" de 10%. Per total, din 11.025 de acte ocficiale de transfer al proprietăţii, parafate în perioada 1992-mai 2008, 5.389 sunt arhivate, iar 1514 reziliate. Diferenţa de 4.122 este în continuare monitorizată.

Aşteptări de miliarde de euro

Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, încă speră că anul acesta se vor încasa 1,5 miliarde lei din privatizări.

Ce venituri totale din privatizare estimaţi că se mai pot obţine din deţinerile statului aflate în portofoliul AVAS?

Este vorba, probabil, de miliarde de euro, dacă ne gândim numai la viitoarea Companie Naţională Energetică. Dar acesta este un proces de durată, vor trece ani până când va exista o privatizare completă a companiei. În rest, este greu de apreciat valoarea portofoliului, pentru că valoarea fiecărei companii depinde direct de condiţiile pieţei. Anul acesta vom încasa ce ne-am planificat în buget, în jur de 1.5 miliarde lei.

Care estimaţi că este ponderea capitalului de stat din total capital social al companiilor din toate sectoarele economice din România?

Cred că este în jur de 30%.

Care este termenul cel mai lung pentru procesul de monitorizarea postprivatizării din contractele anterioare?

Avem un contract semnat în 2004, care are clauze în monitorizare până în 2025. Este vorba de păstrarea obiectului de activitate şi interzicerea cesiunii contractului. Clauzele investiţionale sunt până în 2010, aşa că este posibil ca după îndeplinirea tuturor celorlalte obligaţii, prin act adiţional, să se încheie contractul mai devreme.

Vor trece ani până când va exista o privatizare completă a Companiei Naţionale Energetice
Teodor Atanasiu,
preşedinte AVAS