Casă de vacanţă în ţara celor 1.000 de mănăstiri

Locuinţele din zona Sucevei sunt decorate după tradiţii păstrate neschimbate de sute de ani. Frumuseţea locurilor şi diversitatea ofertelor turistice plasează Bucovina în topul preferinţelor turiştilor care străbat România.

Regiunea istorică Bucovina (în germană, „ţara de fagi“) cuprinde un teritoriu care acoperă astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina.

Judeţul Suceava este cel care atrage cei mai mulţi vizitatori. Aici sunt sute de mănăstiri vechi de câteva secole şi rezervaţii naturale în care urşii şi râşii sunt la ei acasă.

Finanţare europeană pentru agroturism

Cele mai apreciate zone pentru construcţia caselor de vacanţă sunt cele în care se află vechile biserici ( Voroneţ, Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, Râşca şi Mănăstirea Humorului ) şi zonele localităţilor urbane montane ale judeţului (Vatra Dornei, Câmpulung, Gura Humorului).

„Lor li s-au alăturat şi unele localităţi rurale care au profitat de programele de finanţare europeană pentru a-şi dezvolta zona şi, implicit, potenţialul turistic”, spune Tudor Abiculesei, manager al ABI’s Co., firmă de construcţii din Suceava.

Un exemplu în acest caz este Comuna Mălini, în care s-au deschis de curând două pârtii de schi cu nocturnă, iar agroturismul a devenit o afacere profitabilă pentru localnici.

Obiceiuri moştenite de la o generaţie la alta

Aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, caselor vechi, bătrâneşti, li s-au alăturat cartiere întregi de locuinţe de vacanţă. „S-au construit multe vile noi din lemn, material tradiţional zonei, care, arhitectural, se încadrează în peisaj“, declară Abiculesei.

Zona are însă anumite particularităţi de care nu ţin cont toţi arhitecţii. „Casele bucovinene par mici datorită acoperişurilor ascuţite şi coborâte”, explică Mihai Steiciuc, preşedinte Moldsilva.

Construcţiile tradiţionale au modele lucrate manual, iar accesoriile din lemn sunt făcute şi ele în ateliere locale, de către artizani care au moştenit meşteşugul de la o generaţie la alta. Clădirii i se acordă o atenţie aparte încă din momentul în care se alege locul în care va fi ridicată, neapărat în mijlocul curţii.

Imobilul trebuie să aibă o prispă cu stâlpi decoraţi cu elemente geometrice şi simboluri locale (rozeta, calul, soarele etc).

Porţile tradiţionale bucovinene sunt mai simple decât cele din Maramureş, dar au o notă de particularitate. Stucaturile şi broderiile din lemn redau aceleaşi simboluri ca şi în cazul casei, iar localnicii sunt convinşi că nici un om rău nu poate trece de pragul curţii.

Lemnul, material de bază

Tradiţional, materialele folosite sunt piatra pentru soclu şi lemnul pentru structură şi pereţi. Cei mai mulţi proprietari au apelat la structurile de lemn cu pereţi tip „ sandwich”. Sunt cele mai ieftine. Preţul pentru construcţie variază între 300 de euro şi 2.000 de euro pentru un metru pătrat, în funcţie de proiect, finisaje şi de locul în care este făcută.

În plus, „casele panelizate sunt foarte uşor de ridicat”, explică directorul firmei ABI’s Co. O construcţie cu suprafaţa desfăşurată de 140 de metri pătraţi se realizează şi se predă la cheie în maximum 120 de zile.

Acest tip de locuinţă oferă un confort termic ridicat, iar costurile de exploatare se reduc cu cel puţin 20%. O familie care vine la munte doar la sfârşitul săptămânii nu va avea surpriza de a găsi o temperatură mai mică de 10 grade
 în casă.

Trend imobiliar

Autorităţile locale din Suceava vor demara anul acesta o serie de proiecte care fac parte din strategia de dezvoltare a turismului în zonă. Până în 2013 va fi creat un brand al Bucovinei, vor fi reabilitate cetatea de scaun şi mai multe muzee, vor fi marcate noi trasee turistice şi va fi dezvoltat aeroportul din zonă.

În 2008, municipiile Suceava şi Bacău au fost declarate poluri de dezvoltare urbană de către Gheorghe Flutur, preşedinte în acea perioadă al Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Est, din care fac parte şi cele două oraşe. Astfel, ele vor beneficia de programe speciale de dezvoltare, care includ acces mai rapid la finanţările externe.

Anul trecut, peste 50.000 de turişti au vizitat Suceava, conform unui studiu al Consiliului Judeţean.