Cabana de vânătoare, o investiţie profitabilă

Pentru trei zile de vânătoare şi cazare, un pasionat al acestui sport plăteşte cel puţin 1.000 de euro. Unul dintre cele mai noi tipuri de locuinţe de vacanţă, care abia acum începe să se dezvolte în România, este cabana de vânătoare.

Un hobby recent importat de români, şi care câştigă din ce în ce mai mulţi practicanţi, este vânătoarea. Numărul de permise de vânătoare aproape s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la peste 60.000, astfel încât un nou tip de locuinţă şi-a făcut loc pe harta imobiliară a României: cabana de vânătoare.

Cei care doresc să ridice o astfel de clădire trebuie să ştie că există anumite reguli speciale care sunt impuse la obţinerea autorizaţiei de construcţie.

În primul rând, în cazul în care vreţi să vă faceţi casa chiar în pădure, este bine să ştiţi că defrişările se pot face doar cu autorizaţii speciale, pe o suprafaţă maximă de 200 metri pătraţi, dar care să nu reprezinte mai mult de 5% din suprafaţa pădurii.

În plus, nu se pot tăia orice fel de arbori. Condiţiile de recoltare sunt impuse de vârsta copacilor (100-120 de ani pentru răşinoase şi 140 de ani pentru stejar sau fag).

Chiar dacă arborii din pădurea respectivă au vârsta necesară, este interzisă cu desăvârşire tăierea lor sau construcţia de case în zonele cu risc de alunecări de teren sau pe malul apelor.

Standarde impuse prin lege

Alte condiţii care trebuie respectate sunt cele legate de proiectarea clădirii. Cabana de vânătoare, mai ales cea cu destinaţie hotelieră, trebuie să aibă spaţii de depozitare cât mai mari, atât standard, cât şi camere frigorifice. De asemenea, bucătăria este mult mai amplă decât în cazul clădirilor obişnuite.

Nu în ultimul rând, se compartimentează o cameră pentru arme, care să fie dotată cu un seif metalic. “Cele mai importante sunt amenajările exterioare”, spune Radinar Constantin, arhitect în cadrul uneia dintre puţinele firme din România care proiectează astfel de case, Matrix Eurodesign.

“Aspectul ecologic nu este doar o chestiune de integrare în natură, ci este impus de anumite norme europene. Există anumite restricţii care se iau în calcul atunci când se amenajează o cabană de vânătoare”, precizează Radinar Constantin.

Nu se poate folosi orice fel de material de construcţie, ci doar lemn şi piatră. Uşile şi ramele ferestrelor se fac obligatoriu din lemn. Singura concesie apare în cazul geamurilor, care pot fi termopan, dar nu pe structură din PVC sau din metal.

O altă regulă este legată de zona de depozitare a deşeurilor. Dacă în cazul caselor obişnuite sunt suficiente o fosă septică şi câteva tomberoane, pentru una dedicată vânătorilor se menajează spaţii pentru deşeuri organice.

Mii de euro pentru o partidă de vânătoare

Investiţia făcută într-o cabană de vânătoare în toată puterea cuvântului se poate recupera rapid, în condiţiile în care numărul străinilor care vin special pentru acest sport în România a ajuns la câteva mii anual (conform datelor de la Romsilva, în jur de 3-4.000).

Special pentru italieni, de exemplu, în apropierea Bucureştiului există Brignoli Silvio – Caccia&Pesca Sport.

Pentru trei zile de vânătoare şi patru zile de cazare (all inclusive), pasionaţii plătesc aproximativ 1.000 de euro.

Taxa percepută depinde de tipul de vânat. În schimbul acestor sume, sunt asigurate autorizaţiile necesare, alte servicii specifice, şi chiar arme şi muniţie.

România este foarte atractivă pentru străini pentru că este singura ţară în care încă se mai pot vâna anumite specii, protejate în alte zone, dar şi pentru că permite exportul trofeelor.

Trend imobiliar

O cabană vânătorească se poate construi aproape în orice zonă a ţării, în condiţiile în care peste 92% din suprafaţa României intră în categoria fondurilor de vânătoare, respectiv 22 milioane hectare.

Cererea pentru oferte în astfel de locaţii este foarte mare, existând doar câteva cabane de vânătoare particulare şi aproximativ 250 deţinute de Romsilva, din care doar un sfert fac parte din circuitul turistic.

Cabanele vânătoreşti pot fi incluse în circuitele turistice prin intermediul Ministerului Turismului şi al asociaţiilor locale de vânători, precum şi al direcţiilor silvice din judeţ.