O mie de kilometri de autostradă în cinci ani

Ministrul Varujan Vosganian spune că Uniunea Europeană va pompa 100 de miliarde de euro în infrastructura românească. După o temperare a investiţiilor din sectorul rezidenţial, firmele de construcţii au localizat deja un El Dorado în infrastructură. Acum speranţele lor sunt întărite şi de autorităţi.

Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a anunţat, plin de entuziasm, că urmează „deceniul infrastructurii”.

Chiar dacă din 1990 până în prezent, în România s-au construit aproximativ 170 de kilometri de autostradă, autorităţile spun că în doar doi ani acest nivel va fi egalat.

Mai mult, în cinci ani vom construi de cinci ori mai multe drumuri. „Avem aprobate proiecte de 100 miliarde de euro şi vom primi aceşti bani de la Uniunea Europeană în perioada 2009-2013. Urmează în România deceniul infrastructurii“, a spus Vosganian la conferinţa „Romania Construct & Real Estate Forum 2008“, organizată de Mediafax.

Optimism la cote maxime

Suma pe care se aşteaptă ministrul ca România să o încaseze de la Uniunea Europeană doar în acest sector este foarte apropiată de întreg PIB-ul României estimat pentru 2008, respectiv peste 134 miliarde de euro. Mai mult, aceste fonduri ar duce la construcţia a 1.000 de kilometri de autostrăzi. Or, în perioada 1990-2006 s-a construit circa 88 de kilometri de autostradă, conform estimărilor aceluiaşi ministru.

Publicitatea făcută în acest an celor cinci kilometri de autostradă finalizaţi de compania americană Bechtel, după lucrări întinse pe patru ani, a fost la limita ridicolului, fapt acceptat şi de Vosganian. El a punctat, însă, că în total au fost finalizaţi 80 de kilometri de autostradă în ultimul an şi jumătate. „Faimoasa dezbatere privind cei cinci kilometri de autostradă ar trebuie pusă în cifrele corecte“, a spus Vosganian.

Ministrul a declarat că, în câteva săptămâni, ministerul va prezenta programul de reabilitare a infrastructurii de transport pentru perioada 2009-2012. Totodată, ministrul a spus că, în acest an, statul va aloca Ministerului Transporturilor între 4,5 şi 5 miliarde de euro, faţă de 3,5 miliarde de euro în 2007 şi 1,4 miliarde de euro în 2004. La cea mai recentă rectificare bugetară, Guvernul a alocat un miliard de euro pentru modernizarea drumurilor judeţene.

Doar cinci miliarde de euro sunt sigure

Ministrul Finanţelor a fost completat de colegul de cabinet de la Transporturi. Acesta a arătat că România ar putea absorbi anul viitor între 350 şi 500 milioane de euro din fondurile europene destinate infrastructurii pentru transporturi. Momentan, România beneficiază, în intervalul 2007-2013, de fonduri europene nerambursabile de 4,6 miliarde de euro, destinate infrastructurii de transport.  Din acestea, fonduri europene de 1,7 miliarde de euro sunt destinate finanţării a patru tronsoane de autostradă.

Paşi mici

Cele 100 de miliarde de euro vizate de Vosganian vor fi destinate, printre altele, construcţiei a 1.000 de kilometri de autostrăzi, pentru reabilitarea drumurilor judeţene, construcţia unei şosele rapide între Iaşi şi Cluj şi pentru modernizarea aeroporturilor.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADR) estimează că, în următorii doi ani, vom avea 180 de kilometri de autostradă în plus, respectiv tronsoanele Bucureşti-Moara Vlăsiei-Ploieşti, Câmpia Turzii-Gilău, Suplacu de Barcău-Borş şi centura Sibiu.

„În prezent avem în lucru 180 de kilometri de autostradă, care vor fi integrabili în totalitate în 2010“, a declarat Ştefan Szobotka, directorul de comunicare al CNADNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, obiectivul CNADNR este începereea construcţiei a 700 - 1.300 de kilometri de autostradă în 2009.

Avem aprobate proiecte de 100 miliarde de euro şi vom primi aceşti bani de la UE în perioada 2009-2013.

Varujan Vosganian
ministrul Economiei şi Finanţelor

„Dorel“ nu e de acord cu ministrul Vosganian

Planurile autorităţilor vor avea o piedică serioasă în ceea ce priveşte personalul de pe şantiere. Numărul românilor care lucrează în străinătate ar fi cuprins între două şi patru milioane de persoane. Dezvoltarea sectorului de construcţii este frânată de un deficit acut de muncitori, estimat la peste 100.000 de persoane. Această situaţie este principala cauză care a stat la baza numărului mare de falimente din industrie.

Adriana Iftime, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii estimează că, în prima jumătate a acestui an, au falimentat circa 800 de companii. În plus, pe lângă numărul mic de muncitori o altă problemă stridentă o reprezintă calificarea superficială a acestora în cazul în care aceasta există. Vosganian a estimat însă că e nevoie de doar 600.000 de muncitori pentru a susţine investiţii de circa 250 miliarde de euro.

350 

- milioane euro sunt fondurile pentru infrastructură în  2009