Spaţiile comerciale din centru, încă profitabile

Chiriile de pe segmentul de retail din Bucureşti au rămas constante în zonele semicentrale. Singurul segment în care criza economică nu a dus la scăderi semnificative ale preţurilor este cel al închirierilor de spaţii comerciale stradale.

Iar spaţiile stradale rămân în continuare atractive.

Bănci, casino-uri, internet cafe-uri, farmacii, patiserii, cafenele, restaurante sau magazine de haine caută un loc pe arterele principale ale Capitalei.

Mulţi comercianţi chiar preferă astfel de magazine în locul celor dintr-un centru modern de cumpărături.

O explicaţie pentru acest acest lucru este faptul că „spre deosebire de malluri, care formează poluri de interes atragând într-un singur loc toţi competitorii dintr-un domeniu, spaţiile stradale pot fi individualizate şi alese în funcţie de localizarea cea mai avantajoasă”, spune Rosana Panaitescu, director general Housebroker.

În plus, un spaţiu stradal este mai ieftin decât unul dintr-un centru comercial.

Cererea rămâne constantă

Criza financiară a adus însă schimbări şi pe această piaţă. Comercianţii din multe domenii au început deja să îşi reevalueze politica de promovare şi încearcă o optimizare a reţelelor prin relocări în spaţii mai mici sau prin închiderea spaţiilor neproductive, spun reprezentanţii Eurometropola, companie de consultanţă imobiliară.

Vor funcţiona bine în continuare doar unităţile comerciale care satisfac nevoile imediate, farmaciile sau fast-food-urile, completează ei.

O consecinţă va fi eliberarea mai multor spaţii comerciale şi implicit o scădere a chiriilor în anumite zone cu trafic pietonal redus.

În ceea ce priveşte locaţiile cu aşa-zis „vad”, Estera Enache, Senior Consultant în cadrul departamentului de Retail al DTZ Echinox, spune că se aşteaptă ca, în prima jumătate a lui 2009, nivelul chiriilor să se menţină constant. De aceeaşi părere este şi Rosana Panaitescu.

Magheru şi Dorobanţi deschid topul

Zona rămâne principalul criteriu care face un spaţiu să fie considerat “premium”. Acestuia i se adaugă vizibilitatatea (dimensiunea vitrinei este importantă pentru că atrage trecătorii), traficul pietonal, apropierea mijloacelor de transport în comun, preferabil metrou,  şi posibilităţile de parcare sau staţionare pentru autoturismele clienţilor.

„Cele mai scumpe spaţii comerciale din Bucureşti sunt în zonele cu expunere foarte bună, în cele mai multe cazuri centrale şi ultracentrale”, spun reprezentanţii Eurometropola.

Valorile maxime se înregistrează pe arterele principale din Capitală: Magheru, Dorobanţi, Calea Victoriei, I.C Brătianu, unde preţurile pornesc de la 70 euro lunar pentru un metru pătrat şi ajung până la 160 euro.

În ceea ce priveşte chiriile pentru spaţiile comerciale din zonele semicentrale, acestea variază între 25 euro şi 45 euro pentru un metru pătrat.

Paralelă cu pieţele internaţionale

Cea mai scumpă locaţie din lume este, conform unui top realizat de revista Forbes,  bulevardul Fifth Avenue din New York, unde chiria ajunge la 1.708 dolari lunar pentru un metru pătrat.  Pe locul al doilea se situează o strada comercială din Hong Kong, China, respectiv Causeway Bay, cu un preţ de aproximativ 1.660 dolari pe metru pătrat.

Ultima pe podium este celebra Madison Avenue, unde pentru un metru pătrat se plăteşte lunar o chirie de 1.100 dolari. Pe Champs-Elysees, cea mai cunoscută arteră comercială din Europa, situată în Paris, Franţa, care găzduieşte şi cel mai mare magazine Louis Vuitton din lume, chiria este de 1.050 dolari.

Următoarele locuri ale topului sunt ocupate de două străzi italiene, Via Montenapoleone din Milano şi Via Condotti din Roma, unde valoarea chiriei este de aproximativ 910 dolari.

Nivelul chiriilor de pe piaţa  internaţională a început să scadă în ultima parte a anului 2008, tendinţă care va continua şi în prima jumătate a anului 2009, spun analiştii imobiliari. De exemplu, pe New Bond Street din Londra, chiria a scăzut cu 3 dolari (de la 813 la 810 dolari anual pentru un metru pătrat), iar la New York deja s-a înregistrat o scădere de 20%.

În ceea ce priveste Europa de Vest şi America de Nord, specialiştii se aşteaptă la scăderi de aproximativ 6%.