Piaţa terenurilor, în stand-by prelungit

Nici măcar discounturile masive, de până la 50%, nu reuşesc să deblocheze tranzacţiile din Bucureşti. Loturile destinate construcţiilor rezidenţiale reprezintă în momentul de faţă cea mai puţin căutată „marfă” imobiliară.

32 de milioane de euro. Acesta este preţul pentru care este scos la vânzare un teren de 3,2 hectare situat în sectorul 1 al Capitalei. Lotul are aprobat un plan urbanistic zonal pentru construcţia unui ansamblu rezidenţial de aproape 1.000 de unităţi locative. În ciuda poziţionării favorabile a parcelei şi a posibilităţilor de dezvoltare oferite de aceasta, potenţialii cumpărători se păstrează la distanţă.

„Ultimul client interesat de acest teren a fost un dezvoltator din Spania, la începutul anului 2008, când criza financiară şi imobiliară nu era încă prezentă în România”, spune Ciprian Şerban, Senior Consultant în cadrul departamentului de terenuri al Neocasa.

La vremea aceea, preţul terenului se ridica la circa 48 de milioane de euro. Deşi proprietarul este dispus să mai negocieze un procent semnificativ din actuala valoare, în acest moment nu există client interesat de asemenea suprafaţă, crede Şerban.

Tranzacţiile au loc doar sub preţul zonei

Iată doar unul dintre numeroasele exemple ce ilustrează perfect imaginea dezolantă a terenurilor din Bucureşti. Până nu demult paradisul speculatorilor imobiliari, acestea reprezintă acum cea mai puţin căutată „marfă” din piaţă. Reprezentantul Neocasa crede că loturile destinate dezvoltării imobiliare sunt cele mai afectate de criză.

„Deoarece proiectele nefinalizate nu mai prezintă interes, nimeni nu se înghesuie să cumpere teren, un plan de afaceri fiind în momentul de faţă imposibil de realizat, întrucât se bazează pe previziuni”, spune Şerban.

Florin Urzică, director general Landexperts, merge chiar mai departe, spunând că, în momentul de faţă, nu se poate vorbi despre o „piaţă” propriu-zisă a terenurilor, întrucât totul este „îngheţat”. „Singurele tranzacţii care se fac sunt cele în care proprietarii sunt forţaţi să vândă (din cauza creditelor sau a nevoii urgente de lichidităţi), la preţuri foarte mici comparativ cu zona.

 De exemplu, dacă preţul terenului era 1.000 de euro metrul pătrat şi acum ajunge la 200-300 de euro – altfel, nu se vinde nimic”, spune acesta.

Discounturile nu sunt de ajuns

Până la ora actuală, proprietarii au lăsat cam 25% din preţul de listare, dar majoritatea acceptă şi cu 40-50% mai puţin, spune directorul Landexperts. În Bucureşti, scăderea este, în medie, de 30-40%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut; reduceri mai mici, de circa 20%, se înregistrează în zonele centrale şi ultracentrale, estimează reprezentantul Neocasa. Acesta adaugă că terenurile din judeţul Ilfov au cunoscut cea mai mare scădere, de peste 50%, faţă de 2007, când a fost atins vârful preţurilor maxime pe acest segment.

Discounturile care sunt în momentul de faţă nu sunt de ajuns. „Preţurile sunt în scădere, iar investitorii aşteaptă momentul optim pentru achiziţie”, spune Angelo Ciucă, managing partner în cadrul Neoland. Acesta nu întrevede o deblocare a pieţei decât pentru terenurile mici, a căror achiziţie nu presupune un împrumut bancar şi unde incidenţa costului terenului în metrul pătrat construit nu depăşeşte 250-300 euro.

Paralelă cu pieţele internaţionale

Preţurile terenurilor din Bucureşti se situează la mult peste cele din zonele cu potenţial turistic din Europa. Un lot de 500 de metri pătraţi situat în staţiunea de pe litoralul bulgăresc Albena este scos la vânzare pentru circa 30.000 de euro, potrivit TheMoveChannel.com.

O suprafaţă de puţin peste 500 de metri pătraţi poate fi achiziţionată în insula Salamina, cu 45.000 de euro, potrivit ofertelor publicate de portalul imobiliar internaţional Viviun.

Un teren de 2,5 hectare, situat în apropierea oraşului francez Limoges, este listat de agenţia britanică Vivastreet.co.uk la un preţ de vânzare de 82.000 de euro. Potenţialii clienţi interesaţi pot opta şi pentru achiziţionarea a jumătate din lot, pentru 44.000 de euro.