Infrastructura, motorul construcţiilor autohtone

În primele patru luni ale anului, segmentul construcţiilor noi a înregistrat o creştere de 3,3%. În plin declin economic, lucrările de infrastructură finanţabile prin fonduri europene reprezintă colacul de salvare a pieţei de profil.

„Piaţa construcţiilor va continua să fie principalul motor al economiei româneşti până în 2011“, crede Gina Royer, Head of the International Corporate Desk în cadrul BRD. Aceasta a fost, de altfel, concluzia-deziderat transmisă în cadrul ultimei conferinţe organizate de Eurobuild, pe tema dezvoltării infrastructurii. În ciuda scăderilor înregistrate în domeniul construcţiilor, la orizont se vede totuşi o rază de speranţă.

În primele patru luni ale anului, volumul lucrărilor noi de construcţii a consemnat o creştere de 3,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Cercetării statistice lunare privind indicatorii pe termen scurt în construcţii (CON TS). Deşi nu este comparabilă cu anii trecuţi, această evoluţie a pieţei autohtone se numără cu siguranţă printre cele mai bune la nivel european, a precizat Royer.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât peste jumătate dintre construcţiile noi sunt dedicate dezvoltării infrastructurii. Reprezentanta BRD a adăugat că, spre deosebire de declinul înregistrat de sectorul rezidenţial şi cel de birouri, construcţia reţelelor de transport se menţine încă la un nivel ridicat. „Dezvoltarea infrastructurii trebuie să meargă mai departe. Există încă o creştere pe această direcţie“, a subliniat Royer. 

5 miliarde de euro pentru transport

Pentru dezvoltarea reţelelor de transport, România dispune de fonduri din partea Uniunii Europene în valoare de 4,01 miliarde de euro. La acestea se adaugă alte 990 de milioane de euro, din cofinanţări autohtone. O sumă cu siguranţă generoasă, consideră Jaime Fuster Rufilanchas, managing partner pe Europa Centrală şi de Est în cadrul firmei de avocatură Garrigues International. „Sunt mulţi bani, se pot face multe cu ei, dar cu siguranţă este nevoie de finanţări adiţionale şi investiţii private“, spune acesta.

Deşi nu va fi nici pe departe suficientă pentru remodelarea întregului sistem de transport, această sumă reprezintă totuşi un început foarte bun. Fondurile europene reprezintă un atu de care alte ţări, precum Spania, nu mai dispun. „Banii nu vor mai fi aici peste cinci ani. Este acum sau niciodată“, rezumă reprezentantul Garrigues atitudinea pe care ar trebui să o aibă autorităţile române în accesarea fondurilor europene.

Neregulile, aspru sancţionate

Utilizarea acestora nu este însă atât de uşoară pe cât ar părea la prima vedere. „Regulile Comisiei Europene pot fi pline de capcane. Ar fi bine ca noii membri să nu facă aceleaşi greşeli pe care le-au făcut alţii“, subliniază Jose Luis Buendía, partener în cadrul Garrigues pe Bruxelles.

Astfel, România ar trebui să se ţină departe de orice fel de nereguli în utilizarea fondurilor alocate de UE. Potrivit lui Buendía, una dintre greşelile aspru sancţionate constă în modificarea ulterioară a contractelor de realizare a unei lucrări publice.

În cazul identificării unor nereguli, Comisia Europeană poate hotărî suspendarea sau chiar restituirea a până la 100% din valoarea fondurilor. Dacă o anumită neregulă este identificată în cadrul a două sau mai multe proiecte din cadrul aceluiaşi program, aceasta poate fi extrapolată la toate, luându-se apoi hotărârea restituirii întregii sume alocate pentru acel program. „Este un avertisment: Comisia Europeană devine din ce în ce mai strictă“, conchide Richard Stephens, director al Eurobuild CEE Awards.

România, ţara cu cele mai scumpe drumuri

În România, lucrările de infrastructură costă mai mult decât în cele mai multe ţări europene. Potrivit lui Mihai Mareş, partener în cadrul Garrigues România, acestea ajung să coste dublu sau chiar triplu. Motivul? Printre altele, este vorba de faptul că autorităţile locale renegociază în mod constant contractele atribuite, ceea ce generează costuri sensibil mai mari în final.

Şi Clemence Valin, Director of Public Affairs în cadrul Colas Romania, subli­niază locul fruntaş ocupat de România la acest capitol. În opinia sa, o cauză pentru aceasta este faptul că strategia şi politicile de dezvoltare a infrastructurii se schimbă odată cu mandatele politice. Un impact major îl are însă şi instabilitatea legislativă din acest domeniu.