Înapoi în locuinţe-cutii de chibrituri
0Apartamentele mici costă mai puţin, dar, în acelaşi timp, şi confortul este unul redus. La 20 de ani de la Revoluţie, românii cumpără din nou locuinţe mici. Nu pentru că n-ar exista alternativă, ci pentru că preţul este scăzut.
Locuinţele cu suprafeţe generoase erau, până anul trecut, prima opţiune pentru românii amatori de casă nouă. În prezent, clienţii se întind cât le e plapuma.
„Cine îşi mai cumpără astăzi o casă? Doar cei care au neapărat nevoie de o locuinţă. Accesul la creditare nu a fost uşor în acest an, iar condiţiile de finanţare te obligă practic să cumperi suprafeţe mici. Atâţia bani, atâţi metri pătraţi, atât îţi permite piaţa", spune Ioan Roşu, proprietarul agenţiei imobiliare Apulum94.
Proprietăţi lichide
Astăzi, acest tip de locuinţă este din nou la modă. Confortul unei locuinţe de dimensiuni mici lasă însă de dorit în majoritatea cazurilor. „De exemplu, locuinţele cu două camere de 56 de metri pătraţi construite în perioada comunistă sunt minimumul acceptabil pentru a putea vorbi de un spaţiu comod.
Sub această dimensiune discutăm de compromis, din motive financiare, amplasament sau vârstă", este de părere Valentin Ilie, CEO-ul companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.
În acelaşi timp, unii cumpărători preferă intimitatea, mai ales că un apartament mic este accesibil din punct de vedere al preţului.
„Pentru mulţi tineri este mai important să locuiască într-o locuinţă mică, ce poate fi cochetă, decât să stea cu părinţii", explică Ilie. Conform acestuia, o locuinţă mică şi ieftină este considerată o proprietate „lichidă", adică se poate vinde uşor.
„Locuinţele mici sunt foarte practice şi din punct de vedere al costurilor de întreţinere", mai spune CEO-ul Coldwell Banker.
Ioan Roşu a intermediat anul acesta mai ales tranzacţii cu locuinţe vechi, mici ca dimensiuni. El a luat în calcul această opţiune a potenţialilor clienţi atunci când a decis să construiască apartamente cu două camere cu o suprafaţă de 48 de metri pătraţi, mai mici chiar decât apartamentele „comuniste" similare.
„Este o oportunitate în prezent să ai la vânzare case mici, de aceea am invesitit într-un proiect mic-Red House, un bloc tip vilă, cu 14 locuinţe cu suprafeţe reduse", spune investitorul. Astfel, riscul de a rămâne cu locuinţele nevândute este mult redus.
Profitabile pentru investitori
„Practic, dacă oferi pieţei ceea ce are nevoie şi dacă nu ai un stoc prea mare de case, acestea în mod cert se vor vinde", susţine administratorul Apulum94. Ultima ediţie a Târgului Imobiliar Naţional (tIMOn) i-a dat dreptate. Pe lângă promovarea pe care a obţinut-o datorită „celei mai ieftine locuinţe din cadrul târgului", Roşu a mai dat o lovitură de imagine. Singura locuinţă vândută prin licitaţia olandeză din cadrul târgului a fost o garsonieră din blocul construit de el.
Red House cuprinde garsoniere de 35 de metri pătraţi utili şi apartamente cu două camere de 48 de metri pătraţi utili. Costul investiţiei în Red House se va ridica la aproximativ 450.000 de euro, finalizarea fiind estimată pentru sfârşitul lunii martie 2010. Preţul pe metru pătrat construit în acest complex este de 1.000 de euro.
De altfel, acesta nu este singurul proiect de acest tip în care Roşu investeşte. Începând din primăvara anului viitor, el va demara lucrările la un nou bloc care va avea 20 de locuinţe, garsoniere şi apartamente cu două camere, tot de mici dimensiuni, cu termenul de finalizare estimat pentru finele anului 2010.
Roşu spune că foarte important este şi amplasamentul. El a ales pentru proiectele sale Prelungirea Ghencea, pentru că aici sunt sute de hectare de teren pe care se construiesc ansambluri noi. „Este periferic, ceea ce înseamnă din start un preţ mai mic, dar de asemenea este şi aproape de oraş", explică el.
În Ghencea, apartamentele noi cu două camere costă sub 60.000 de euro, în timp ce locuinţele similare situate în blocurile „comuniste" depăşesc uneori această valoare.
O soluţie de compromis
Dezvoltatorii imobiliari oferă din ce în ce mai des clienţilor locuinţe de mici dimensiuni Fotografii: Mihai Benea

Dacă până nu de mult locuinţele de acest tip se adresau cumpărătorilor cu venituri mai mici, în prezent lucrurile s-au schimbat. Inclusiv persoanele cu câştiguri medii spre mari s-au reorientat de la casele cu suprafeţe generoase către cele de mici dimensiuni.
„Explicaţia e simplă: bugetul alocat achiziţiei. Pentru că în această perioadă majoritatea oamenilor preferă să-şi păstreze banii. De aceea, spre exemplu, s-au vândut mai bine şi locuinţele vechi în acest an", susţine Roşu.
Potrivit acestuia, în ultimele şase luni, peste 80% dintre tranzacţiile cu imobile din Bucureşti au avut loc pe piaţa apartamentelor vechi. Ultimele studii ale Institutului Naţional de Statistică arată că au existat luni în ultimul an când tranzacţiile de locuinţe au fost realizate 100% pe segmentul imobilelor vechi, care sunt în marea lor majoritate de dimensiuni reduse.
„Apartamentele vechi au făcut jocurile vânzărilor în marea parte a acestui an. Şi asta pentru că preţul unui astfel de imobil se negociază altfel decât o proprietate nouă. Noi, ca intermediari, vindem în fiecare lună, în medie, aproximativ 15 imobile construite înainte de 1989", afirmă Roşu.
În acelaşi timp, şi proiectanţii de case susţin că apartamentele mici sunt nişte compromisuri de ordin financiar. „E un fapt de natura evidenţei că posibilităţi materiale mai restrânse vor determina alegerea unei locuinţe mai mici, în vreme ce un buget mai generos va determina, aproape matematic, alegerea unei locuinţe mai ample", explică Gabriela Tabacu, arhitect al firmei Architecton.
Potrivit acesteia, se ştie, totuşi, că dincolo de costurile iniţiale de investiţie, locuirea la bloc oferă o serie de avantaje deloc neglijabile precum costuri de întreţinere mai mici, administrare centralizată, condiţii de securitate sporite şi preţuri mai accesibile.
„Sigur, o lume în criză, ca aceasta în care ne aflăm, aduce în obiectiv numeroase elemente noi care vor modifica substanţial şi, poate, mai rapid decât ne aşteptăm, modul nostru de a gândi locuirea", afirmă Tabacu. În prezent, ca o aliniere la piaţa actuală, majoritatea investitorilor în ansambluri imobiliare nu mai proiectează ca până acum.
Oferta de case mici va creşte
„În anii 2006-2008 apartamentele cu două camere, spre exemplu, aveau în medie între 80 şi 100 de metri pătraţi şi se cumpărau, pentru că şi piaţa permitea. Acum însă, se proiectează apartamente cu două camere cu o suprafaţă medie de 40-60 de metri pătraţi", explică Ioan Roşu.
De asemenea, datorită cererii mai mari în acest an faţă de anii anteriori pe segmentul apartamentelor cu suprafeţe mici, şi dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale mari au introdus în ofertă opţiunea recompartimentării, tocmai pentru a vinde mai bine, potrivit lui Roşu.
Spre exemplu, dezvoltatori precum Impact Developer&Contractor sau Domus Still s-au aliniat la piaţă oferind cumpărătorilor posibilitatea de a-şi compartimenta apartamentul în funcţie de nevoile proprii.
"Locuinţele cu două camere de 56 de metri pătraţi construite în perioada comunistă sunt minimumul acceptabil pentru a putea vorbi de un spaţiu comod. Sub această dimensiune discutăm de compromis.''
Valentin Ilie
CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania