Construcţiile, în cădere liberă

Patronatele din domeniu spun că anul 2010 va aduce o scădere de aproximativ 9%, dar şi noi concedieri. În 2009, această piaţă s-a diminuat cu 17% şi au fost concediaţi 70.000 de muncitori, iar lucrurile se vor înrăutăţi în primul semestru al acestui an.

Intrarea în insolvenţă sau faliment a unui număr de 20.000 de companii cu activităţi în domeniul construcţiilor pe parcursul anului 2009 a atras după sine concedieri masive.

„S-a ajuns de la 420.000 de salariaţi în luna ianuarie 2009 la 350.000 le finalul anului, iar 2010 va mai lăsa încă 40.000-50.000 de muncitori din construcţii fără loc de muncă", apreciază Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO).

Unul dintre principalele motive pentru această tendinţă este faptul că bugetul a fost aprobat cu două luni întârziere, lucru care a împiedicat lansarea unor pro­iecte noi. „Astfel, primele două trimestre sunt compromise", spune Laurenţiu Plosceanu.

Reduceri de preţ minore

Pot respira uşuraţi angajaţii producătorilor de ciment, betoane şi alte produse din aceeaşi categorie, domeniu din care nu se vor face concedieri. Cel puţin aşa apreciază Mihai Rohan, preşedintele Patronatului Industriei Cimentului CIROM. Totuşi, acesta estimea­ză o reducere a producţiei cu 5-10%. Tot o scădere a­pre­­ciază şi Marius Marin, vi­­cepreşedintele Asociaţiei PROBCA, care se aşteaptă la o diminuare de 5-7% a pieţei de BCA.

În plus, conform aprecierilor producătorilor, preţurile materialelor de construcţii au ajuns aproape de minimumul posibil, astfel încât reducerile de cost nu vor mai depăşi 2-3%, atâta vreme cât costul utilităţilor rămâne la nivelul actual. O evoluţie de acest tip este aşteptată atât pentru BCA, cât şi pentru ciment, potrivit reprezentanţilor CIROM şi PROBCA. Anul trecut, preţul BCA a scăzut cu 18% faţă de 2008, iar cel al cimentului cu 5-10%.

Gata cu profiturile uriaşe

Piaţa construcţiilor a scăzut anul trecut cu 17%, la 12,2 miliarde de euro, iar Plosceanu estimează că piaţa ar putea stagna în acest an, într-o perspectivă optimistă, dar o apreciere realistă indică un declin de 8-9%. Singura şansă ca domeniul să rămână măcar la acelaşi nivel din 2009 este schimbarea politicii guvernamentale vizavi de acest segment.

„Deblocarea pieţei construcţiilor se poate face printr-o nouă viziune politică asupra modalităţilor de ieşire din criză, dând mai mare importanţă autorităţilor locale şi introducerii fără restricţii a noilor metode de construcţii şi materialelor moderne de construcţii", spun reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).

Totodată, o problemă importantă a fost diminuarea proiectelor private şi subfinanţarea sectorului. Plosceanu a afirmat că dacă în 2008 finanţarea din mediul privat a avut o pondere de 70%, restul fiind susţinut de stat. În 2009 fondurile publice au reprezentat 60%, iar cele private 40%, nivel care s-ar putea menţine şi în 2010.

Soluţia, parteneriatele public-private

„Ne confruntăm cu riscul ca une­­­­le investiţii private să fie în­­­­­dreptate către alte state şi nu cred că România va mai putea fi o atracţie-vedetă în planul dezvoltărilor din construcţii şi mai ales în imobiliare. Se vor mai face profituri, dar nu atât de generoase cum au fost până în 2008", crede Plos­ceanu. El consideră că o modalitate de a atrage noi investiţii ar fi adoptarea unei legislaţii a parteneriatului tip public-privat.

Proiectele de infrastructură actuale nu sunt realiste

ARACO a propus Guvernului un program în valoare de 11 miliarde de euro, pentru perioada 2010-2016, prin care să se construiască 545 de kilometri de autostradă în regim complet, 394 de kilometri de autostradă cu o singură cale de rulare şi 1.342 de kilometri de drum expres.

„Este total nerealist să se construiască 425 de kilometri anual, este imposibil fizic, dar şi financiar. De exemplu, la Bechtel, pe porţiunea Tîrgu-Mureş-Braşov ar trebui să se faca patru benzi de circulaţie şi nu profil complet", crede Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al ARACO.

Reprezentanţii companiilor de construcţii contestă mai multe dintre proiectele şi actele normative aprobate de Guvern, printre care legea achiziţiilor publice care, spun ei, favorizează anumite companii care, dealtfel nici măcar nu au statut foarte clar.