Certificatele energetice nasc controverse

Reabilitarea clădirilor s-a mişcat într-un ritm greoi

Două asociaţii au cerut amânarea introducerii obligativităţii prezentării acestor acte în cadrul tranzacţiilor imobiliare. Reprezentanţii guvernului spun că motivele prezentate de cele două instituţii şi de alţi actori din piaţa imobiliară sunt nefondate.

Uniunea Naţională a Notarilor (UNNPR) este una dintre instituţiile care a protestat împotriva introducerii obligativităţii prezentării acestor documente la orice tranzacţie imobiliară începând cu 1 ianuarie 2010.

Aceştia consideră că prevederea va majora preţul caselor vechi cu 5-10% şi va bloca tranzacţiile. În acelaşi timp, un alt reproş adus de notari vizează numărul mic de auditori energetici. „Dacă în Capitală sunt 176 de auditori, în Giurgiu sunt doar trei, în Ilfov, Călăraşi şi Ialomiţa câte unul, iar în Teleorman niciunul", se arată într-un comunicat al UNNPR.

Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) aduce acestei intenţii guvernamentale aceleaşi reproşuri. „Obligativitatea obţinerii certificatului de performanţă energetică va avea ca efect stoparea sau întârzierea vânzărilor de locuinţe vechi, iar într-o perioadă de criză economică cu repercusiuni grave în domeniul imobiliar vor fi atinse în mod direct interesele cetăţenilor, atât vânzători cât şi cumpărători", se arată într-un comunicat ARAI.

Totodată, Ion Cătuţoiu, managing partner al agenţiei imobiliare Real Time, a declarat la începutul lunii decembrie pentru Mediafax că preţurile locuinţelor noi ar putea să crească în 2010, ca urmare a obligativităţii introducerii certificatului energetic şi a unei eventuale modificări a legislaţiei fiscale, în sensul eliminării măsurii privind aplicarea TVA redusă, de 5% pentru unele locuinţe.

Dacă aceste instituţii consideră că eliberarea certificatelor va avea un efect în preţul final al locuinţelor, nu aceeaşi de părere sunt şi autorităţile publice.

Cât costă ceritificarea energetică

Ministerul Dezvoltării susţine că preţul certificării energetice nu îl influenţează semnificativ pe cel al tranzacţiilor şi respinge „speculaţiile apărute pe piaţa imobiliară", potrivit cărora impunerea certificatului de la 1 ianuarie va conduce la majorarea preţurilor locuinţelor cu până la 10%.

„Costul certificării energetice a apartamentului, stabilit în condiţii de piaţă, raportat la aria utilă a apartamentului, reprezintă un procent nesemnificativ în raport cu cheltuielile stabilite în condiţiile legii pentru efectuarea tranzacţiei şi nu influenţează semnificativ preţul acesteia", se arată într-un comunicat al Ministerului.

Acesta respinge categoric speculaţiile apărute pe piaţa imobiliară care pun pe seama elaborării certificatelor energetice creşteri ale preţurilor locuinţelor de până la 10%.

Este de aşteptat ca un posibil cumpărător să negocieze în sens descendent preţul unei locuinţe neizolate termic, motivând că întreţinerea acestuia costă mai mult. „Acest certificat energetic ajută la estimarea costurilor cu întreţinerea, lucru de care este interesat orice cumpărător", declara recent Emilia Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri.

Ministerul precizează că desfăşoară cu regularitate examene de atestare tehnico-profesională a auditorilor energetici, iar în baza solicitărilor, până la 15 decembrie 2009, au promovat examenul de atestare 576 auditori energetici pentru clădiri.

Procesul de atestare tehnico-profesională este deschis tuturor celor interesaţi şi care îndeplinesc condiţiile necesare, iar lista auditorilor energetici atestaţi este disponibilă pe site-ul ministerulului.

Casele românilor, mari consumatoare de energie

Legea 372/2005 reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2002/91/CE şi defineşte certificatul de performanţă energetică ca fiind un document tehnic, cu caracter informativ, care atestă performanţa energetică a unei clădiri.

Prin certificat, potenţialul cumpărător sau chiriaş este informat asupra performanţei energetice a apartamentului, exprimată, în principal, prin consumul total anual specific de energie, respectiv prin consumul de căldură anual specific pentru încălzire, apă caldă de consum şi iluminat, eficienţa energetică a apartamentului.

Potrivit acestor elemente, imobilul este încadrat într-o clasă energetică începând de la clasa A - eficienţă energetică ridicată, la clasa G - eficienţă energetică scăzută, funcţie de consumul total anual specific de energie, menţionează instituţia.

Majoritatea clădirilor vechi din România sunt încadrate în clasele energetice C şi D, peste media europeană.