Casa din mijlocul podgoriei, o investiţie pe termen lung

În şapte-opt ani, un hectar cultivat cu viţă-de-vie nobilă poate ajunge să coste 30-40.000 de euro

Ignorată de majoritatea viticultorilor români, transformarea unei podgorii într-un centru de interes agroturistic suscită interesul străinilor pasionaţi de vin.

O pensiune cochetă, înconjurată de zeci de hectare de viţă de vie, ce atrage de la an la an cunoscători pasionaţi ai vinului. O idee asociată mai degrabă cu domeniile nobililor francezi sau cu micile afaceri de familie ale viticultorilor italieni. Puţini ar transpune o asemenea imagine pe meleaguri autohtone. Cu toate acestea însă, din punct de vedere financiar, România este una dintre cele mai bune zone pentru o investiţie de acest gen.

Terenuri de zece ori mai ieftine decât în Franţa

Costul unui hectar plantat cu viţă-de-vie variază în România între 2.000 şi 4.000 de euro, spune Stefano Ciofi, inginer în cadrul Vigneto Consult. Analistul Artur Silvestri precizează că în regiunea franceză Languedoc, care generează circa 28% din întreaga producţie de vin a ţării, preţul mediu al unui hectar de podgorie este de 10-12.000 de euro. Într-un singur raion al acestei regiuni, ce concentrează terenurile şi soiurile de cea mai bună calitate, preţurile pot ajunge însă şi până la 40.000 de euro.

Tara viilor româneşti: lipsa tradiţiei

Reprezentantul Vigneto Consult crede că abia în şapte-opt ani preţurile plantaţiilor româneşti de viţă-de-vie vor fi comparabile cu cele din regiunile viticole de top ale Europei. Atunci când se va termina programul de reconversie spre agricultură derulat de UE, un hectar plantat cu viţă-de-vie ar putea ajunge să coste până la de zece ori valoarea actuală: 30.000-40.000 de euro.

Silvestri crede însă că atingerea unor valori comparabile cu cele ale podgoriilor din străinătate este puţin probabilă. Acesta subliniază că, spre deosebire de domeniile viticole franceze, unde cultivarea viţei-de-vie este un vechi obicei al nobilimii locale, în România nu există o asemenea tradiţie. Potenţialul turistic al unei podgorii este aşadar destul de scăzut, crede analistul. De altfel, precizează Silvestri, majoritatea viticultorilor cumpără podgorii din motive tradiţionale, pentru a se orienta spre producţia de vin.

La rândul său, Ciofi recunoaşte că cea mai mare parte a românilor care investesc în cultura viţei-de-vie nu valorifică şi potenţialul turistic al acesteia. Spre comparaţie, în Italia, circa 90% din ferme au amenajate şi unităţi agroturistice. În special fermele mici îşi comercializează o bună parte din producţia de vin pe filieră agroturistică, spune reprezentantul Vigneto Consult.

O podgorie franţuzească la malul Mării Negre

În ciuda popularităţii scăzute pe care această idee pare să o aibă printre români, ea nu este totuşi desconsiderată de străini. Anne Marie Rosenberg, proprietara domeniului Clos de Colombes, situat între staţiunile Mangalia şi Olimp, este un asemenea exemplu.

„Am venit acum şapte ani în România, pentru a cumpăra o proprietate, o fermă cu pământuri, dar eram sigură că doar pentru a planta vie şi pentru a face vinul meu”, povesteşte aceasta. Totul a pornit de la o investiţie iniţială de 200.000 de euro, pentru achiziţionarea unei părţi din proprietatea actuală, sumă ce continuă să fie suplimentată pentru extindere şi dezvoltare. Suprafaţa totală a domeniului este de aproximativ cinci hectare, acestora adăugându-li-se încă trei hectare de podgorie, la câţiva kilometri distanţă.

Anne Marie Rosenberg a decis să transforme proprietatea în ceva mai mult decât o podgorie de viţă nobilă. „Am văzut imediat potenţialul pe care l-aş fi putut pune în valoare şi în acel moment am decis că voi face pe lângă vin şi un restaurant, iar apoi, dacă voi putea, un hotel „boutique”.

Aş dori să renovez o veche clădire, pentru a face un minihotel plin de şarm şi confort şi un spa de relaxare”, mărturiseşte proprietara domeniului Clos De Colombes. Aceasta precizează că, până la demararea acestui proiect, pentru a răspunde la cererea puternică din acest an, va renova două camere şi un apartament. „În ceea ce priveşte valoarea investiţiilor viitoare, este dificil de spus, dar eu mă gândesc la o sumă de aproximativ 700.000 de euro”, estimează Anne Marie Rosenberg.

Trend imobiliar

În România, sunt cinci mari zone viticole: una în zona judeţului Arad, alta în cea a judeţului Timiş, una de-a lungul teraselor danubiene, apoi pe raza judeţului Constanţa şi încă una în zona subcarpatică, care se întinde până în regiunea Moldovei.

Proprietarii de plantaţii de viţă-de-vie care vor să cultive soiuri nobile beneficiază de o subvenţie din partea Uniunii Europene de circa 14.000 de euro la hectar.
 
Această sumă acoperă 70-80% din costurile totale de reamenajare a podgoriei, restul urmând a fi achitat de către proprietar.

90% din fermele viticole italiene se bazează şi pe agroturism