Birourile şi mallurile aruncă în aer traficul

Birourile şi mallurile aruncă în aer traficul

Pipera, Berceni şi Militari sunt cele mai afectate zone din punctul de vedere al aglomeraţiei. Noile dezvoltări imobiliare vor atrage un trafic şi mai mare, în condiţiile unei infrastructuri şi aşa depăşite.

Aproape jumătate din infrastructura rutieră a celui mai mare oraş din România este bazată pe străzi cu pavaj din bolovani, pietruite sau neasfaltate, conform informaţiilor Primăriei Capitalei. Iar arterele  principale, cele 258 de străzi pe care edilii oraşului le consideră vitale  pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor economice şi sociale, sunt mai mereu în reparaţii.

Aceste cifre au rămas constante din anul 1995 şi până în prezent. Doar că Bucureştiul a continuat să se extindă. Au apărut noi zone de birouri, complexuri comerciale şi rezidenţiale pentru care infrastructura rutieră a devenit insuficientă.

Pipera, extindere continuă

Unul dintre cele mai elocvente exemple este Pipera, zonă care în ultimii ani a devenit unul dintre cele mai mai importante poluri de business ale Capitalei. Aproximativ 75.700 de metri pătraţi este stocul de birouri existent în prezent în Pipera. Vor mai fi livraţi încă minimum 50.000 de metri pătraţi în 2010 şi peste 40.000 de metri pătraţi în 2011.

Zilnic, câteva zeci de mii de oameni se urcă în maşinile personale sau în mijloacele de transport în comun şi se îndreaptă către aceste clădiri. Rezultatul: blocaje în trafic care se întind pe kilometri întregi şi metrouri aglomerate până la refuz. „Este surprinzătoare inerţia autorităţilor sau dezinteresul lor, în condiţiile în care dezvoltatorii imobiliari au încercat să creeze acolo un important pol de business, ceea ce era o oportunitate deosebită pentru administraţia locală“, spune Mirela Raicu, corporate senior consultant şi partener al companiei de consultanţă imobiliară Esop. Ea a trecut de la speranţa că lucrurile se vor îmbunătăţi odată cu anunţarea pasajului Pipera la dezamăgire maximă.

„După paralizarea traficului de peste un an, cu lucrările la podul de peste calea ferată, aflăm că ceea ce s-a realizat din bani publici, ca să nu mai vorbim de timpul pierdut şi de nervii celor care lucrează sau locuiesc în zonă, este de fapt un proiect nefuncţional, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea“, explică Raicu. Reprezentanţii companiilor care au sedii în Pipera au încercat să găsească singuri soluţii. Printre acestea se numără schimbarea orelor de program, astfel încât angajaţii să evite venirea şi plecarea la orele de vârf sau chiar flexibilitate din partea angajatorului ca unii dintre angajaţi să lucreze de acasă.

„Am avut de-a lungul timpului o serie de parteneri localizaţi în Pipera. Cred că s-au convins destul de repede că nu vor primi prea curând sprijin din partea autorităţilor. Este trist totuşi că s-a ajuns la astfel de soluţii“, detaliază Mirela Raicu. Dezvoltatorii Boc Tower, în care lucrează în prezent aproximativ 3.000 de oameni, au venit cu o altăvariantă.

Dezvoltatorii,sătui să aştepte

Ei au amenajat mai multe drumuri private care leagă clădirea de străzile Dimitrie Pompeiu, Fabrica de Glucoză şi George Constantinescu. Boc Tower, care are o suprafaţă de 57.000 de metri pătraţi şi 1.000 de locuri de parcare, este închiriată în proporţie de 80%. „Până la sfârşitul anului va fi închiriată 100%“, crede Ema Iftimie, leasing manager Upground Estates-Boc Tower. Închirierea totală, un motiv de bucurie pentru dezvoltator, va însemna însă îngroşarea traficului şi aşa extrem de aglomerat.

La aceeaşi metodă au apelat şi dezvoltatorii Băneasa Business&Tehnolology Park, care se află tot într-un cartier în care problemele cu aglomeraţia sunt la ordinea zilei. Ei au făcut un sistem de drumuri interioare private. În plus, compania a cedat spre primării mai multe hectare de pământ pentru îmbunătăţirea infrastructurii din zonă. Clădirea BB&TP are 27.000 de metri pătraţi închiriabili şi găzduieşte aproximativ 3.000 de oameni.

„Finalizarea pasajului Băneasa va aduce o uşoară fluidizare, pentru că orice pasaj reduce un stop, creează o degajare, care sparge practic artera principală de trafic. Nu va fi minunat, dar se va simţi o îmbunătăţire“, speră Nicolae Călinoiu, directorul general al Băneasa Business&Tehnolology Park. Lucrările la Pasajul Băneasa ar fi trebuit să înceapă în aprilie 2007, iar la finele aceluiaşi an să fie finalizate. Pasajul încă nu este gata. El ar trebui să preia peste 2.000 de autovehicule pe oră.

Paralelă cu pieţele internaţionale

Aglomeraţia din preajma centrelor comerciale este o problemă şi pentru englezi. Conform institutului de supraveghere a traficului din Marea Britanie, un spaţiu comercial de de 20.000 de metri pătraţi atrage un trafic rutier de aproape 80.000 de autovehicule în fiecare săptămână. Zilnic, în timpul orei de vârf, 850 de maşini intră în parcările Wall/Mart.

Sonae Sierra a inaugurat extinderea centrului comercial GuimarãeShopping din Lisabona, Portugalia, un proiect ce reprezintă o investiţie de 15.2 milioane de euro. Proiectul de extindere al GuimarãeShopping a prins viaţă în jurul staţiei de autobuz Guimarães, astfel încât accesul către principalele zone ale complexului se face prin pasaje subterane directe.

Proiectele de infrastructură au o întârziere de ordinul anilor

Parcele de teren pentru îmbunătăţirea infrastructurii au cedat şi reprezentanţii clădirii de birouri Global City. Valoarea acestor loturi se ridică la câteva sute de mii de euro, potrivit Aureliei Luca, director comercial Global City. Reprezentanţii Global City au depus şi o petiţie adresată  autorităţilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii din zonă. Global City are 45.000 de metri pătraţi închiriabili şi 150 de locuri de parcare subterane.

Aproximativ 2.000 de oameni vor lucra acolo începând cu luna februarie. Răspunsul autorităţilor la toată această situaţie?Ar putea aloca mai mulţi bani de la buget pentru infrastructură, dacă opinia publică ar face presiuni şi ar cere acest lucru în stradă. „Încerc să obţin bani de la Guvern, dar am nevoie şi de ajutorul vostru. Că, dacă ies în stradă 20.000 de oameni, li se dă ceea ce cer. Acum, evident, că nu o să iasă 10.000 de şoferi în stradă să ceară autostrăzi, dar, dacă opinia publică ar pune presiune, poate am obţine mai mulţi bani“, a declarat recent Radu Berceanu, ministrul Transporturilor.

Poliţia, ultima soluţie

Nu doar clădirile de birouri atrag creşterea traficului în zonele în care sunt amplasate. Situaţia este similară şi în cazul complexurilor comerciale. Deschiderea Băneasa Shopping City a atras în primul weekend mai mult de 120.000 de vizitatori, iar acest lucru se repetă la aproape toate evenimentele speciale organizate în zona comercială respectivă. Plaza România se află la doi paşi de hypermarketul Cora, în cartierul Militari, la intersecţia între mai multe artere pricipale. Indiferent de oră sau de ziua săptămânii, şoferii stau blocaţi în trafic ore în şir. Va fi şi mai grav din acest punct de vedere odată cu deschiderea unui nou mall în zonă: AFI Palace Cotroceni, care este amplasat la intersecţia dintre strada Vasile Milea şi Bulevardul Timişoara, o zonă renumită pentru traficul aglomerat. Dezvoltatorii complexului spun că au încheiat o colaborare cu poliţia care să-i ajute la menţinerea unui trafic fluid. Centrul comercial are o suprafaţă totală de 215.000 de metri pătraţi. Un complex comercial care, conform evaluărilor dezvoltatorului, va atrage un trafic zilnic de 40.000 de vizitatori, este Sun Plaza.

Mallul urmează să fie deschis în februarie 2010. Vizitatorilor li se vor adăuga cei minimum 1.000 de angajaţi ai centrului comercial sau ai companiilor care vor avea sediul în clădirea de birouri care face parte din acelaşi proiect. Michael Richard, directorul general al EMCT, dezvoltatorul complexului, spune că are soluţia pentru evitarea aglomeraţiei. Legătura cu staţia de metrou din apropiere, Piaţa Sudului, prin care deja trec zilnic 25.000 de oameni, se face printr-un pasaj subteran care ajunge direct în interiorul Sun Plaza.

Complexul are 2.000 de locuri de parcare dispuse pe două niveluri subterane. Sun Plaza, situat în sudul Capitalei, într-o zonă de asemenea sufocată de trafic, la intersecţia şoselelor Calea Văcăreşti, Olteniţei, Berceni şi Vasile Niţu, va avea o suprafaţă construită de 210.000 metri pătraţi, care va cuprinde, printre altele, 80.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi o clădire de birouri clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă de 8.300 de metri pătraţi. Toate aceste dezvoltări imobiliare vor atrage un trafic şi mai mare în zonă, în condiţiile unei infrastructuri şi aşa depăşite.

Amânări şi bani în plus de la buget

Toate aceste noi proiecte dezvoltate în ultimii ani pun o presiune în plus pe nevoia de a se realiza un studiu de circulaţie şi un nou masterplan al Bucureştiului.

Acestea ar urma să producă o corelare între urbanism şi nevoia de mobilitate, aşa cum promiteau autorităţile cu câţiva ani în urmă. Promisiuni s-au făcut multe. Puţine au fost însă îndeplinite. Unele proiecte au fost demarate, dar cele mai multe dintre ele au întârzieri de câţiva ani.