An de coşmar în construcţii

An de coşmar în construcţii

Reabilitarea termică a blocurilor vechi şi „Prima Casă” sunt două programe guvernamentale care mai mult au încurcat piaţa. În 2009, piaţa construcţiilor a scăzut semnificativ. Peste 60.000 de muncitori au fost trimişi în şomaj. Vânzările de materiale au scăzut şi ele într-un mod abrupt.

Acestea sunt principalele date din piaţa de construcţii în 2009. Piaţa cea mai afectată în acest an din sectorul de construcţii a constituit-o producţia de geamuri termoizolante, altădată vedetă categorică la capitolul creşteri. Dacă în urmă cu doi ani această piaţă se apropia vertiginos de o valoare de un miliard de euro, acum a ajuns la jumătate din această valoare şi mulţi producători numără zilele până când îşi vor închide porţile.

Constructorii din sectorul civil nu au mai primit comenzi anul acesta decât întâmplător. În cazul în care au mai avut lucrări de anul trecut, s-au trezit că nu au mai fost plătiţi, dezvoltatorii neavând acces la credite. Efectul direct l-a reprezentat creşterea şomerilor în domeniu.

Producătorii de materiale de construcţii, care anul trecut se plângeau de capacităţi de producţie prea mici, anul acesta nu ştiu ce promoţii să mai facă pentru a evita un picaj accentuat al vânzărilor. În medie, afacerile din această ramură s-au diminuat cu 28,5%. Până acum.

Şomeri cât să umpli Lia Manoliu

Numărul de şomeri din construcţii a ajuns la un nivel de neînchipuit în anii precedenţi.  Potrivit datelor Asociaţiei Române aAntrepenorilor din Construcţii (ARACO), cifrele de la jumătatea anului raportate la cele din anul precedent arată un minus de 60.000 de persoane.

La jumătatea anului trecut, în construcţii erau angajate 423.000 de persoane. Acum sunt cu 17% mai puţine. „Companiile nu şi-au mai încasat creanţele, nu au mai avut lucrări, unde au avut proiecte începute au încetat munca anul acesta şi în aceste condiţii au trimis lunar oameni acasă”, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.

Angajaţii din sectorul producţiei de materiale de construcţii au fost şi ei afectaţi de contextul economic nefavorabil. Numărul angajaţilor din acest sector s-a redus în acest an cu 12.000, adică cu 22%, faţă de 2008, din cauza crizei economice, potrivit declaraţiilor lui  Claudiu Georgescu preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR). Autorităţile au încercat să impulsioneze activitatea din construcţii, în principal, prin două programe: reabilitarea termică a blocurilor vechi şi „Prima Casă“. Ambele mai mult au afectat jucătorii din construcţii în sens negativ.

Primul program a fost dezbătut luni întregi în Parlament. Posibilele persoane vizate de program au stat şi au aşteptat. „Piaţa de tâmplărie termoizolantă a scăzut cu 45% deoarece nimeni nu a mai vrut să cumpere produse de acest tip, aşteptând ca statul să plătească pentru ele.

 Statul nu a explicat, însă, că programul acesta va avea un ritm atât de lent încât unii ar putea aştepta şi 100 de ani până vor primi bani”, a declarat Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă, în cadrul România Construct Forum 2009, eveniment organizat de Mediafax.

35.000 de locuinţe reabilitate termic anul acesta

În România este necesar ca trei milioane de apartamente să fie reabilitate termic. Ritmul în care autorităţile reuşesc să îndeplinească acest lucru este însă mult sub aşteptări. Anul acesta vor fi reabilitate doar 35.000 de imobile, chiar dacă existau planuri pentru 45.000.

Piaţa de adezivi, afectată de importuri

Magazinele de profil sunt vizitate de un număr din ce în ce mai mic de clienţi

Piaţa de sisteme termoizolatoare a fost afectată în egală măsură. „Programul a încurajat mult importurile de adezivi sau mortare, iar producţia autohtonă a fost mai degrabă lovită”, spune Marcel Bărbuţ, director general Adeplast.

Al doilea program guvernamental care viza încurajarea activităţii din construcţii, „Prima Casă”, nu a făcut decât să oprească declinul preţurilor pentru apartamente vechi. Foarte puţine persoane au fost interesate de apartamentele noi, construcţia acestora fiind mai degrabă descurajată. „Dintr-un miliard de euro s-au oferit garanţii într-un cuantum de doar 25%. Până pe 19 octombrie am primit 5.900 de solicitări, dintre care 75% vizau achiziţia de apartamente noi” , spune Rodica Ionescu, consilier al preşedintelui FNGCIMM.

Revenire întârziată

Piaţa construcţiilor nu se va debloca mai devreme de primăvara sau vara anului 2010. „Până la anul, mai devreme de mai-iunie, nu ne putem aştepta la o dezgheţare a pieţei construcţiilor. Ne aşteaptă o iarnă «fierbinte»”, a spus Claudiu Georgescu preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR). Printre cele mai importante probleme ale acestui sector sunt lipsa capitalului românesc pentru investiţii şi calificarea slabă a forţei de muncă, potrivit sursei citate. Georgescu a criticat faptul că unii dezvoltatori „se încăpăţânează” să menţină preţurile de vânzare la un nivel ridicat.

„România este o ţară a contrastelor. Avem 97-98% proprietari, care nu-şi permit să dea o zugrăveală“, a afirmat Georgescu. Referindu-se la segmentul materialelor, preşedintele APMCR spune că acesta ar trebui să aibă o pondere de până la 50% din totalul pieţei construcţiilor. În 2008 şi 2009, materialele au avut o cotă de 35%-40% din piaţa construcţiilor, conform sursei citate. Cele mai afectate pieţe în acest an au fost cea de betoane, termopane şi corpuri de zidărie. Preţul produselor a scăzut în medie cu 12%.

Infrastructura, motorul construcţiilor

Izolarea termică a clădirilor reprezintă doar 0,3% din piaţa construcţiilor, potrivit lui Dan Ioan Popp, acţionarul principal al dezvoltatorului imobiliar Impact. El a spus că segmentul rezidenţial acoperă maxim 8% din piaţa construcţiilor, lăsând astfel să se înţeleagă că lucrările de infrastructură sunt cele cu cea mai importantă pondere.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a admis, în cadrul acestui eveniment, că rezultatele în ceea ce priveşte infrastructura de transport sunt sub aşteptări, principalul motiv constituindu-l subfinanţarea. Berceanu a afirmat în urmă cu două săptămâni că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii vrea să obţină pentru anul viitor un buget de peste 19 miliarde lei, faţă de 11 miliarde de lei în 2009.